CulinarDegustariSuperBlog

Arta-n branza sau branza-n arta?


   Toni Jr. are ca tema pentru acasa desenarea unei naturi statice. Scopul temei este formarea gandirii imaginare privind formele volumetrice in spatiu si intelegerea legilor perspectivei. Este o tema destul de grea, necesita un sentiment echilibrat al compozitiei si o concentrare complexa asupra obiectelor, asa ca l-a rugat pe Toni Delaco sa-l ajute. Toni citeste intai enuntul temei dat de catre doamna invatatoare: „…studiul analitic in natura statica al interactiunii forma-culoare. Se vor sublinia functiile de baza ale desenului, relatia intre punct, linie, suprafata, culoare, stil, expresie…”
    Stupoare! Toni mai citeste inca o data si inca o data, apoi isi toarna un pahar cu vin. Acum parca i-a mai venit inima la loc, asa ca il roaga pe Toni jr. sa-i arate ce au facut in clasa la ora de desen. Juniorul ii arata o schita in care apar trei obiecte: un mar, o cana si o carte grupate pe o suprafata plana.
– Bun, deci trebuie desenata o natura statica cu obiecte care sa contina atat unghiuri drepte, linii curbe, texturi, marimi diferite si sa se evidentieze importanta luminii, relatia dintre plin si gol, contrastul intre inchis si deschis.
  Copii invata mai usor lucrurile pe care le inteleg si care le plac, asa ca Toni Delaco cunoscandu-l pe junior ca mare fan branza s-a gandit ca  natura statica ar putea sa contina branza preferata a copilului – Roquefort. A alcatuit intr-un minut o armonie vizuala pe un platou de lemn din cateva felii de branza, struguri si cateva bucatele de paine prajita, compozitia a venit de la sine.

Arta-n branza sau branza-n arta?

  S-a dus apoi sa ia niste lumanari pentru a schimba conditiile de lumina si a pune in relief trecerea tonala treptata a liniei de la lumina la umbra pe forma obiectelor. Cand s-a intors compozitia era vizibil restransa, iar Toni Jr a motivat ca a trebuit sa ia informatii ale subiectului din unghiuri alternative, despre fiecare obiect in parte, mirosindu-l, palpandu-l, gustandu-l si observandu-i textura. In plus platoul era prea incarcat, liniile de forta, cadrajul nu corespundeau temei. Acum centrul de interes era bine evidentiat plus ca temperatura camerei inmuiase frumos branza si daduse mai multa caldura nuantei de albastru lapte crud cu usoare note de aur. Toni Delaco i-a dat dreptate privind ansamblul, branza se distingea acum mai bine prin albastrul frumos si greu ce pigmenta din loc in loc ca niste accidente vasculare carnea cremoasa, sarata ca o stea de mare.
– A fost minunata aroma puternica a branzei alaturi de raceala strugurilor si asprimea de foc a painii prajite. Ce zici Toni Delaco mai studiem un platou? Vreau sa prind mai bine culoarea si aspectul exterior al branzei, alb si vag stralucitor, dar dupa ce a stat la temperatura camerei macar o ora, ca sa fie mult mai aromata si mai moale. Nu i-am prins inca gustul branzei, este destul de complex…….ascutit, cremos, sarat ca o gura de apa de mare, coerent si in acelasi timp usor friabil. Textura untoasa traversata de venele albastre de mucegai pana in margini lasa pofta papilelor mele gustative pentru mai multe… poate mai facem un platou in care s-o casatorim cu niste nuci si smochine. Nu i-am prins bine nici aroma, are un registru subtil de lapte de oaie, dar e si usor dulce, ierboasa, puternic picant, ascutita si patrunzatoare.

Toni Delaco se uita perplex.
– Dar tu esti un adevarat turophil?
– Ce inseamna aceasta?

– Iubitor de branza, un adevarat connoisseur si eu care ma gandeam sa-ti povestesc cate ceva despre arta de a face aceasta branza.
– Mi-a povestit mama  despre legenda ei, despre ciobanul tanar care spionand o fata frumoasa a uitat pranzul alcatuit din paine de secara si branza, intr-o pestera. Revenind dupa cateva zile a gasit totul mucegait, dar el l-a mancat oricum. Et voilà – a fost … Delicieux!
– Stii franceza?
Roquefort origine controlata– Da, fac la scoala. Asta-vara am fost
chiar la
Roquefort-sur-Soulzon, in Franta. Am coborat pe scari inguste in pesteri si mirosul coplesitor de amoniac si sosete  purtate nu a agresat narile mele, m-am simtit ca-n rai.
– Ai adus o bucatica de branza de acolo?
– Nu, ca nu era nevoie, o gasesti si aici la Delaco. Chiar am comparat gustul branzei mancate in Franta cu cel al branzei  cumparate aici. E identic si asta se poate vedea si din stampilele ce ii atesta originea controlata.
platou de branza Roquefort Uimit Toni de-abia isi mai gaseste cuvintele, gandindu-se ce mult au progresat copii din ziua de azi. Dar i-a venit o idee, ce ar fi daca dupa ce juniorul a expus atat de frumos arta-n  branza, ar rotunji el cu branza-n arta si astfel ar putea completa cu noi informatii tema la desen.
– Ma duc sa pregatesc un nou platou si apoi vom calatori prin cateva galerii epicuriene pentru a vedea prezente ale branzei in arta.  Ea a actionat ca un simbol puternic pentru o gama larga de subiecte care au influentat conditia umana de-a lungul istoriei. Dupa cum ai spus si tu dragostea omenirii si aprecierea pentru branza nu cunosc limite si cred ca cea mai buna metoda  de a explora tema la desen este prin arta precursorilor.
 Timp de secole, artistii au apelat la talentul lor, in scopul de a aduce mancarea la viata prin arta, iar branza este raspandita mai des in operele de arta decat ai putea crede!

 Expresia comuna de „a manca din ochi” aduce ideea ca ne consumam alimentele vizual inainte de a lasa sa se produca magia pe papilele gustative. Clara Peeters, una din putinele artiste flamande din secolul al 17-lea, a fost un inovator adevarat al expresiei si  un fan branza adevarat. Ea a reusit sa evoce prezenta umana in tablourile ” Natura statica cu branzeturi, anghinare si cirese” si ” Natura statica cu branzeturi, paine si vin” prin adaugarea branzei .
– Vezi Toni jr. cele doua bucati de branza cu mucegai?  E anul 1615 si artista exploreaza spiritualitatea prin aceste subiecte, avertizand impotriva pericolelor vietii pacatoase. A incorporat un simbolism bogat in aranjarea atenta a branzei ce  reprezinta aici maternitate, puritate si care e delimitata printr-un cutit  de anghinare, cirese sau vin, ce reprezinta pofta si vanitatea.
 Branza nu numai ca  a dat artistilor posibilitatea de a scoate in evidenta talentele lor prin redarea de texturi complexe sau subiecte cu aspect realist, dar a permis si un comentariu discret asupra problemelor zilnice, iar figura de stil comuna in tablourile ce cuprind branza este amintirea privitorului asupra efemeritatii luxului si a pericolelor lacomiei.
  Dar nu mereu artistii au folosit reprezentari evidente ale branzei, uneori ea a fost doar muza.   Pictura lui Salvator Dali „Persistenta memoriei” este elocventa in acest sens. Inspiratia i-a venit dupa ce a uitat pe masa o bucata de branza si dupa cateva ceasuri de somn a gasit branza topita. Dali a luat observatiile sale cu privire la ceas, la branza si le-a pictat dand o noua valoare a timpului – timpul de topire. Este o viziune a unui adevarat fan branza, o afirmare a subiectivitatii timpului, a faptului ca  lucrurile cu adevarat importante nu se masoara in timp, ci in valoarea implinirii destinului nostru.
Dali spunea: „Va trebui intr-o zi sa imi intorc propriile ceasuri moi pentru ca acestea sa-mi arate ora memoriei absolute, care este ora adevarata si profetica”.
  Dupa atata studiu al branzei in arta, cei doi au trecut la a studia umbrele, formele, detaliile obiectelor de pe platou,  juniorul imortalizand  pe coala de desen sarbatoarea artei culinare. La terminarea temei  au trecut la degustarea modelului artistic care s-a aratat a fi la inaltimea celor doi epicurieni. Tema fiind gata juniorul a trecut sa se joace cu pufoseniile primite cadou de la Delaco, iar Toni nu si-a putut stavili un zambet la gandul ca pana la urma copiii nu s-au schimbat asa de mult.
A fost o zi incarcata, Toni Delaco a avut o responsabilitate mare, dar a reusit sa fie creativ fara a face rabat de la seriozitate, adaugand si un pic de distractie.  Semn ca totul a fost minunat la un momentdat juniorul a intrebat:
– Si totusi cum ramane: arta-n branza sau branza-n arta?
– Ambele sunt perfect valabile, mai ales in cazul branzei Roquefort.
Presimt ca data viitoare juniorul va avea ca tema la desen „armonie si contrast”, iar cei doi fani branza vor gasi echilibrul intre aceastea doua tot cu ajutorul branzei Roquefort, o adevarata opera de arta.                                                                  Vive le Roquefort!

Foto: Victor Boldir, Wikipedia

Acest articol a fost scris pentru competitia SuperBlog 2015.

7 comentarii la „Arta-n branza sau branza-n arta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.