Mai sunt două zile și începe Festivalul Shakespeare Craiova 2026. Știai? Dacă ești craiovean știai sigur, tot orașul e împânzit cu afișe de toate felurile, radioul și televiziunile locale îi repetă numele ca pe-o mantră, dar e posibil ca dacă stai în altă zonă geografică să-ți fi scăpat acest aspect. Nu zic că nu știi, că doar a ajuns la ediția a XV-a (a 15-a), sunt mai mult de 30 de ani de când se desfășoară, doar că fiind luat cu rutinele zilnice e posibil să fi uitat. Conceptul central al acestei ediții este „WILL matters | Voința naște materie”. Tema este foarte metaforică și vine de la unu vers din cele mai cunoscute și poetice texte scrise de William Shakespeare, versul din The Tempest ( Furtuna) : “We are such stuff as dreams are made on.” O traducere apropiată de sensul original ar fi: „Suntem făcuți din aceeași substanță ca visele.” sau „Suntem plămădiți din materia din care sunt făcute visele.”
Ce vrea să zică? Versul vorbește de efemeritate, fragilitatea omului, faptul că oamenii construiesc lumi, visuri, identități și toate sunt fragile, totul dispare în timp. Versul este rostit de personajul Prospero, magicianul și conducătorul insulei din Furtuna. În acel moment, el reflectează asupra caracterului iluzoriu al existenței. În contextul Festivalului Shakespeare este o metaforă pentru teatru- actorii crează iluzii, poveștile există pentru doar câteva ore sau zile, timp în care publicul intră într-o lume imaginară ca la sfârșitul festivalului totul să se destrame ca un vis, dar un vis ce se repetă din doi în doi ani. Tema festivalului sugerează că visele colective pot deveni realități, experiențe în care arta reușește să transforme comunități.
De ce îmi place Festivalul Shakespeare? E mult de spus aici, dar unul din motive este că rămâne în memoria colectivă nu doar prin ceea ce vezi, ci prin atmosfera trăită împreună, prin energia momentului. Teatrul produce amintiri colective, nu doar experiențe individuale și ne auzim adesea întrebându-ne prietenii – Mai ții minte spectacolul X? Ai fost acolo când a jucat Y? Tii minte cum a reacționat sala la monologul lui?
De ce imi place teatrul? Imi place pentru că vorbește direct despre oameni, despre iubirile lor, fricile, singuratate, putere, dorință, umor, moarte, speranță, despre toate emoțiile pe care le trăim, dar pe care uneori nu știm să le exprimăm. Spre deosebire de alte arte, teatrul are ceva viu și irepetabil: actorii și publicul respiră același aer, împart același timp, spațiu și aceeași emoție. Cu toate astea, în fiecare seară, spectacolul diferă. Aceiași actori, aceiași piesă, alt public, alte emoții, altă tensiune, alte legături speciale. Teatrul e o experiență colectivă, dar în același timp diferită în funcție de experiența individuală a celui din public. Râdem împreună, tăcem împreună, ne emoționăm împreună și se creează un tip special de energie colectivă. Chiar dacă fiecare spectator interpretează diferit ceea ce vede pe scenă, emoția se construiește împreună cu ceilalți oameni din sală, se respiră în același timp emoțional, se reacționează simultan, se rămăne o clipă în tăcere după final. Aceste reacții colective creează sentimentul că emoția nu mai aparține unui singur individ, ci întregii săli.Această comunitate temporară creează o energie foarte specială pe care o iubesc. Cred că noi, oamenii nu putem trăi fără povești, am avut nevoie de ele dintotdeauna indiferent că s-au chemat mituri, tragedie greacă sau teatru modern. Pur și simplu avem nevoie să înțelegem lumea din jurul nostru prin povești și emoții. Publicul simte autenticitatea și o privire a unui actor poate spune mai mult decat un întreg text, o lumină, o muzică sau o tăcere sugerează mai mult decât un decor spectaculos, iar publicul completează lumea scenei cu propria imaginație. Teatrul e foarte personal. De multe ori, la sfărșitul unei piese am ieșit din sală cu senzația ca acea poveste care tocmai se încheiase pe scenă, vorbea despre mine și trăirile mele. Da, teatrul e o oglindă a vieții și ne ajută să ne vedem mai bine. Eu merg la teatru nu ca să văd o poveste, s-o înțeleg, ci ca s-o simt, să mă provoace emoțional, să mă surprindă.
Care ar fi trei experiențe obligatorii de urmărit? Aș recomanda un spectacol indoor, în Sala Amza Pellea, poate Titus Andronicus: Renăscut a Companiei de Teatru KAKUSHINHAN, o seară completă în Shakespeare Village concertul Zdob și Zdub și un performance outdoor nocturn în Piața Primăriei Craiova și anume filmul lui Franco Zeffirelli -Romeo și Julieta, urmat de un mapping arhitectural. Așa zic eu că se poate rezuma mai bine festivalul din Craiova, orașul în care visele capătă scenă. Pentru a putea alege ceea ce îți place, din multitudinea de aproximativ 450 de spectacole și evenimente, sugerez să accesezi site-ul Festivalului Shakespeare.
De ce cred că are impact Festivalul Shakespeare? Succesul festivalului cred că vine din faptul că face teatrul accesibil tuturor vârstelor, creează experiențe pentru fiecare, nu-i elitist și s-a transformat într-un eveniment urban și comunitar. Nu-i doar teatru, ci e festival medieval, târg artistic, concert, experiență imersivă., atmosferă istorică, experiențe digitale, conține instalații multimedia. Ai muzică, dans, teatru, tehnologie, istorie, totul alături de comunitate. Între 21-31 mai 2026 Craiova se transformă în cel mai mare spectacol urban al țării și ar fi păcat să lipsești de la el. Te aștept să petrecem împreună zece zile în lumea lui Shakespeare!
