Pentru mulți dintre noi, nu există nimic mai bun ca un vin într-o după-amiază de vară sau într-o seară rece de iarnă. Este de netăgăduit că vinul adaugă o notă specială gastronomiei, dar oare combinăm bine vinurile cu preparatele pe care le pregătim? În încercarea de a își educa papilele gustative, ASBO- ASociatia Bloggerilor Olteni a inițiat acum patru ani un proiect- „Branzeturi cum se cuVIN”. Pandemia ne-a cam încurcat planurile, dar chiar și așa săptămana trecută am ajuns la degustarea cu numărul 40, degustare Corcova și Delaco. Evenimentul a avut loc la Oxygen, Craiova, iar degustarea ne-a răsfățat simțurile prin simbioza vinurilor Cramei Corcova și a brânzeturilor Delaco.
Vinul bun merge mână în mână cu o mâncarea bună, deci și cu o brânză bună. De fapt, merg atât de bine împreună, încât uneori ne este greu să bem lichidul bahic fără acompaniament. Combinarea brânzeturilor și a vinurilor este similară cu crearea unei opere de artă în care compoziția echilibrată este ori în armonie ori în contrast. În primul caz, încercăm să facem brânza și vinul să se completeze reciproc. fiind atenți la senzațiile pe care ele le produc în noi. În al doilea caz, cel al contrastului, facem exact opusul, căutăm echilibrul dintre brânză și vin prin senzațiile opuse pe care ni le oferă. De exemplu, servirea brânzeturilor foarte puternice și sărate cu un vin dulce, pentru a înmuia aroma puternică a brânzei.
Vezi si : Pe Drumul Vinului prahovean și buzoian
Cuprins
Reguli de bază pentru degustare
- Vinul să aibă intensitate egală cu brânza ca să nu fie șters. De exemplu vinuri roșii cu brînză maturată, cheia fiind contrastul dintre taninuri și grăsimea din brînză.
- Vinurile dulci, licoroase merg cu brânzeturile mucegăite cum ar fi cele cu mucegai albastru. Dulceața vinului este echilibrată de senzația cremoasă și ascuțită a brânzei.
- Nu ai ce să greșești dacă combini o brânză și un vin din aceeași regiune.
si trei personale de care nu bag mâna în foc ca-s și pe placul unui somelier: - Branza fermă cu gust de nucă, cum e Emmentaler-ul, merge cam cu orice vin.
- Vinul alb si roze merge de obicei în combinații contrastante.
- Vinul roșu merge în combinații armonioase.
Cinci vinuri și brânzeturi alese au delectat simțurile olfactive și papilele gustative ale celor prezenți la eveniment. Asocierile culinare de la această degustare Corcova și Delaco au fost:
- Chardonnay + Maasdam + struguri albi
- Rose + British Cheddar + smochine proaspete
- Feteasca Neagra + Brie Ile de France + prune uscate
- Syrah + Camembert Ile de France + piper roz
- Dessert + Roquefort Ile de France + nuca
Corcova, o cramă care a aparținut cândva unui prinț român
Podgoria de la Corcova este documentată din secolul al XVI-lea, printr-un act semnat de Mihai Viteazu., dar perioada de maximă înflorire a avut-o în secolul XIX. Prin vinurile Cramei Corcova te poți întoarce în timp, în perioada Belle Epoque, deoarece ea a aparținut unui prinț român- Anton Bibescu sau Antoine Bibesco, nepotul domnitorului muntean Gheorghe Bibescu (domn în Țara Românească 1843- 1848). El s-a născut la Paris, în 1878, și a fost un diplomat român care și-a petrecut mare parte din viața împărțindu-se între Franța, Anglia și România.
„Egocentric și cu o vanitate fără margini, egoist, fermecător, un astru înzestrat cu toate darurile, dar cu femeile totodată despot oriental și seducător de bulevard”
Martha Bibescu
„Era frumos ca o medalie romană. Bogat, într-o lume care era atunci bogată, generos ca în basme, vesel, dar totodată umbrit de melancolie, șocând deseori, erudit fără ostentație și mai ales specializat în a-și chinui prietenii mustrându-i și stimulându-i”
Enid Bagnold
În România a avut podgorii, păduri, terenuri agricole și livezi, mai ales în regiunea Corcovei, unde va dezvolta o crama modernă cu tehnici avansate de vinificație introduse de un agronom francez – Aristoteles Sauget- recomandat de către Titu Maiorescu. Lui Saget i-au urmat fii și împreună au făcut vinuri de poveste ce au ajuns să fie apreciate de către cei din anturajul familiei Bibescu, anturaj care cuprindea oameni din mai multe țări majoritari fiind francezi și englezi. În jurul acestor vinuri de Corcova personalități ale vremii au schimbat idei, și datorită lui au luat naștere scrieri memorabile.
Proust și prințul Bibescu
„numele lui Anton Bibescu supraviețuiește la loc de frunte printre personajele care au compus «lumea lui Proust»”
Mihai Dim. Sturdza,
Proust și Bibesco au fost buni prieteni, dar nu în sensul pe care-l ai în minte datorită înclinațiilor lui Proust, (Bibescu a fost un fel de Don Juan, eventual fratele sau, Emanuel e posibil să-i fi fost gay după cum dă de înțeles și Paul Bailey în cartea sa – Băiatul prințului), ci bazată pe convergența ideilor. De aceea Proust a fost nașul fiicei sale, Priscilla Helen Alexandra Bibesco, unicul copil al cuplului Bibescu ( soția lui Anton Bibescu a fost poeta și actrița Elisabeth Charlotte Lucy Asquith, fiica Lordului Asquith, prim-ministru al Marii Britanii).
Vinul preferat al lui Proust era unul românesc, de la Corcova. Și-a dorit mult să viziteze Corcova, dar n-a putut să se deplaseze datorită bolii.
Marcel Proust scria: “Nume dragi, ca acela de Corcova, îmi erau atât de familiare și de apropiate ca Senlis și de o mie de ori mai dragi decât Bonnelles și tremuram într-una să nu le văd în vreun comunicat și mă învinuiam că nu cunosc îndeajuns și altele pe care trebuie că voi le îndrăgiți și care sunt poate cunoscute prin amintiri de-ale tale, de-ale lui Emanuel, de-ale prințesei Bibescu. Cât de mult îmi sunteți în inimă în clipele acestea!”.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, după moartea în Romania a soției de pneumonie, după confiscarea moșiei de la Corcova de către comuniști, el a plecat din țară la Paris și nu s-a mai întors niciodată.
„A lăsat conacul de la Corcova, cu toată mobila și cu biblioteca, în mâinile noilor autorități locale comuniste și a încredințat câteva gemantane cu hârtii personale unor prieteni și cunoștințe”
Mihai Dim. Sturdza
„Ma gândeam la copacii de la Corcova… la parfumul salcâmilor… la strugurii înca cruzi de roua sau aburiti de bruma. De fiecare data când trec frontiera, plecând iara din tara, ma întreb, cu o ciudata si neasteptata strângere de inima : am sa mai apuc oare sa ma întorc? Sau am sa mor prin strainatati?”
A murit departe de paradisul de la Corcova în 1951, fiind înmormântat în cavoul familiei Bibescu din cimitirul parizian Père Lachaise. După moartea lui Proust va publica corespondenţa dintre ei, Scrisorile lui Marcel Proust către Bibescu. Cumnata sa, scriitoarea Martha Bibescu, va publica și ea un volum de evocare La bal cu Marcel Proust.
Prințul Bibescu și Mihail Sebastian
Mihail Sebastian a stat o perioada de timp la Corcova, loc unde a terminat de scris celebra sa piesă de teatru „Steaua fără nume”. A fost de fapt o alegere a domiciliului forţat, datorită vederilor sale politice, așa că timp de lună s-au bucurat reciproc de societatea celuilalt. Principele avea nevoie să cunoască scriitorii români și căuta pe cineva care să intervină pe lângă Rebreanu pentru a i se juca piesele, iar dramaturgul avea nevoie de un domiciliu provizoriu departe de capitala.
În cautarea vinului recaștigat. Corcova toujours, encore et encore !
Podgoria Corcova se află în partea de sud-vest a țării, în Județul Mehedinți, având tradiția producerii vinului de calitate. Crama Corcova este din 2005 proprietatea lui Roy & Dâmboviceanu, care a preluat câteva hectare de viță de vie deținute de IAS-ul Corcova și cramele mai mult în ruină construite de prințul Anton Bibescu. Apoi a tot cumpărat hectare din via plantată de IAS Corcova înlocuind vița de vie îmbătrânită cu soiuri de calitate superioară franțuzești din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay. Singurul soi românesc prezent în această podgorie este Feteasca Neagră. Cramele construite de prințul Antoine Bibescu au fost refăcute complet în perioada 2008 – 2009, respectându-se arhitectura inițială, și au fost dotate cu utilaje moderne de vinificație, dar în crama se folosesc și utilaje inedite folosite în vechime, cum ar fi tancurile de beton. Cum nu știam nimic despre acest subiect am cerut somelierului Eduard Jakab să ne spună câteva lucruri despre aceasta tehnică tradiționlă.
”Călătorule-n Craiova/ Cată vinuri oltenești/”Pinot Noir” de la Corcova/ Cabernet de Sâmburești”.
Păstorel Teodoreanu
Tancuri din beton pentru fermentarea, elaborarea și depozitarea vinului. Preluarea unei tradiții
Deși în Europa secolului al XIX-lea, podgoriile foloseau betonul pentru a face containere în care își păstrau produsele, în secolul XX a dispărut această practică ca să reapară în sec al XXI-lea, ca o alternativă viabilă. Proprietățile intrinseci ale betonului contribuie pozitiv la fermentarea, elaborarea și depozitarea vinului. În lume există puține astfel de podgorii, iar în România știu doar una- Crama Corcova.
Fiind un produs neutru, tancurile din beton nu lasă reziduuri de niciun fel în vin și sunt mai izolante din punct termic decât oțelul inoxidabil, fapt care facilitează menținerea vinului la o temperatură stabilă în timpul procesului de producție, evitându-se extremele care dăunează drojdiilor. În interiorul unui unui astfel de tanc, totul este mai gradual, mai fin, fără modificări bruște, iar acest lucru este apreciat în timpul fermentării, dar și în timpul depozitării. Spre deosebire de butoaiele de stejar, tancul din beton nu adaugă arome, astfel încât vinurile prezintă „aroma originală”. Acest lucru este produs chiar de porozitatea pereților acestui recipient special, care permite micro-oxigenarea taninurilor, lucru care nu poate fi realizat în mod natural în borcanele din oțel inoxidabil. Singurele arome pe care le poate da vinului sunt note minerale moi, fiind posibilă realizarea unei micro-oxigenari naturale într-un tanc format dintr- un factor neutru. Vinul fermentat aici prezintă un caracter varietal mai mare, o intensitate mai mare și un volum mai mare în gură, oferind după părerea mea, un vin perfect, reprezentativ pentru terroir. Există ceva mai autentic?
Amatorii de vinuri învechite nu trebuie să dispere, crama nu a renunțat la viziunea clasică cu o pivniță aglomerată cu butoaie imense de vin, aici se produc și vinuri baricate. Ca în orice industrie modernă – vinul este supus unor controale stricte de calitate, în conformitate cu cele ale acestei industrii.
Proprietățile tancurilor din beton permit accentuarea calităților și beneficiilor ascunse în vin, livrând un produs de înaltă calitate iubitorilor de vin. Binențeles că există un element suplimentar adăugat betonului pentru a evita contactul direct, deoarece el singur este vulnerabil la aciditatea vinului, pentru a evita contaminarea în gustul vinului și, în cele din urmă, pentru a facilita curățarea recipientului, prevenind posibila contaminare.
Vezi si : Degustari de vinuri in decembrie
Arome primare, secundare și terțiare
Există mulți factori care influențează formarea aromelor vinului și ei au fost clasificați în trei categorii: arome primare, secundare și terțiare.
Arome primare
Sunt acele arome care provin din struguri și depind de viță și terroir. Ele nu sunt altceva decât expresia viticulturii aplicate într-un anumit an, climat, sol etc. Aceste arome acoperă note fructate, florale, minerale și condimentate ale vinului.
Arome secundare
Sunt acele arome care provin din fermentația alcoolică și malolactică a vinului mărind potențialul aromat al vinului. Ele depind de timpul de macerare, temperatura de fermentare și tulpinile de drojdie utilizate, consecința deciziilor vinificatorului atunci când face vinul. Aceste arome acoperă note de fermentare: panificație, pesmet sau lactice: iaurt, branză.
Arome terțiare
Sunt acele arome tipice îmbătrânirii vinurilor îmbuteliate de lungă durată. Ele pot fi de oxidare- vinurile îmbătrânite în butoaie sau a procesului opus, de reducere. Aromele terțíare sunt efemere, dispar la deschiderea sticlei și intrarea în contact cu oxigenul, și sunt cele de piele, nuci, cafea, prăjire. Îmbătrânirea în butoaie de stejar reprezintă o fază de odihnă foarte importantă pentru aromă. Principalele note aromate ale vinurilor albe sunt: nuci, caise, coacăze. La vinurile roșii, trecerea prin butoi adaugă arome de prune uscate, smochine. ciuperci, trufe, piele, mosc, caramel, cafea, ciocolată neagră, note de afumare și prăjire.
Un vin poate trăi mai mult sau mai puțin. În general vinurile albe sunt făcute să trăiască un an- doi. Se pot consuma și după, dar nu ne mai produc aceeași plăcere, nu mai au aceeași savoare. Vinurilor baricate li se oferă o viață mai îndelungată. Caracteristicile lemnoase pe care le trage vinul în contact cu lemnul ajută vinul să îmbătrânească. Vinurile roșii seci au o capacitate de îmbătrânire între 7- 50 de ani. Vinurile fortificate sau vinurile desert cu un rest de zahăr până la 28 de grame de zahar la litru (nu contin alcool adaugat) duc 75 -100 ani. Syrah-ul de Corcova de la această degustare Corcova și Delaco este unul baricat și are cacitate ridicată de îmbătrînire.
Syrah: Eleganță pe tulpină
Ce trebuie să aibă un vin pentru a fi elegant? Desigur, trebuie să recunosc că răspunsul este oarecum subiectiv. Un vin elegant trebuie să ai de toate, să arate puțin și să sugereze multe, să transmită acțiune, suspans. Toate perfect sincronizate. Să aibă un pachet cu arome complexe și evocatoare, fără margini puternice, care pot distrage atenția de la mesajul principal. Să fie bogat în nuanțe. Cu cât este mai variat, cu atât mai bine. În plus, ca într-o poveste, să își dezvăluie întregul potențial pas cu pas. Introducere, intrigă și final ca într-un film bun. Concluzia este că primirea titulaturii de vin elegant este o decizie personală. Da, pentru că fiecare are propriul stil și eleganță.
Ai încercat un vin Syrah? Vinul Syrah este un vin roșu foarte plăcut care a reușit să capteze atenția iubitorilor de vin datorită corpului și taninurilor foarte bine marcate, pline de aromă. Este considerat unul dintre cele mai vechi din lume. S-a dezbătut mult despre originea acestui soi. Pe de o parte, se crede că provine din Syrah, un oraș persan de unde a călătorit de-a lungul secolelor până a ajuns în vechea Galie franceză. Pe de altă parte, se crede că a ajuns din Egipt în Sicilia adus de către fenicieni. In plus, un studiu arată într-un mod genetic că soiul Syrah provine din Franța dintr-o încrucișare între alte două soiuri minore, franceze, atribuindu-i-se originea regiunii Rhône. Nu contează prea mult originea, ci mai mult faptul că nivel mondial este considerat al treilea soi roșu în producție, după Cabernet Sauvignon și Pinot Noir.
Dacă ar trebui să definesc în câteva cuvinte caracteristicile tulpinii Syrah, aș putea spune că este un soi viguros și versatil cu un caracter deosebit. Versatil, deoarece se adaptează la diferite condiții climatice și sol, iar cu caracter pentru ca are arome cu multe expresii fructate și aciditate naturală bună, bogată. În pus, el este departe de a fi timid, se impune.
Culoarea, structura și aroma vinului Syrah
Vinul Syrah este un roșu de foarte bună calitate și aromă, care îl face robust și bine structurat. Acest soi nu era cultivat pe timpul moșiei Bibeștilor, fiind adăugat recent. Syrah Corcova are tot ce are nevoie un vin grozav, o acumulare extraordinară de culoare, structură și aromă. Este un adevărat gheizer al simțurilor, senzațiilor, emoțiilor. Datorită asocierii directe cu familia Bibescu și indirecte cu Proust ( personajul Robert de Saint Loupdin din romanul „În căutarea timpului pierdut“ a fost inspirat de Bibescu) pare ca o scrisoare pierdută găsită intr-un sertar uitat ce te surprinde în mod plăcut. Acest Syrah este un vin puternic și robust, cu taninuri ferme, picante și o textură completă. Vinul Syraz este o opțiune excelentă de a combina felurile principale preparate cu carne roșie, brânzeturile maturate și afumăturile, deoarece acestea sunt combinate umplând palatul cu armonie.
- Vizualizare: Culoare profundă și foarte intensă, violetă care cu timpul evoluează spre negru.
- Nas: Ca o caracteristică clasică pentru soiul Syrah este o senzație de condimente ca scorțișoară nucșoară ușor piper. Aromatic acest Shyraz este foarte intens, îmi amintește de piper combinat cu fructe roșii, poate zmeura. Fiind baricat atinge o complexitate mare cu un finisaj neted de stejar.
- Gust: Pe palatul cavității bucale este untuos, viguros cu un grad alcoolic bun, neted, cu o cantitate mare de taninuri care sunt rotunjite reducându-li-se astringența în timpul îmbătrânirii în butoi. Are o aciditate marcată (mai mică decât la un Cabernet Sauvignon, ceea ce face ca ambele se completeze reciproc), și se simte că strugurii au avut maturitatea optimă la cules, dearece taninurile sale sunt ferme, dar rotunde, ceea ce pentru mine este ideal, deoarece dă eleganță îmbunătățind proprietățile naturale ale soiului de struguri și permițându-l să fie depozitat. pentru perioade lungi în sticlă.
Syrah-ul de Corcova e un vin baricat ce se poate păstra undeva la minimum 12 ani. Va avea forță și peste mai mulți ani, dar va pierde din intensitate, din complexitate devinind mai suav. Intensitatea aromelor sale permite acestui soi să găsească armonie cu alimentele condimentate, de aceea la aceasta degustare Corcova și Delaco a fost împerecheat cu un Camembert Ile de France stropit cu piper roz.
Când vine vorba de împerecherea vinurilor cu brânzeturi, chiar dacă există cîteva reguli, simțurile noastre iau conducerea pentru că modul în care percepem aromele, texturile are o mare componentă de subiectivitate.
Camembert
Această brânză provine din regiunea franceză Normandia, din departamentul și municipalitatea Orne. Conform tradiției, a fost inventat în timpul Revoluției Franceze de către un fermier pe nume Maria Harel. Există și o variantă a poveștii conform căreia la Revoluția Franceză, când tuturor preoților catolici li s-a cerut să jure credință Republicii și mulți au fost ghilotinați pentru că au refuzat, un preot din Brie s-a ascuns la o fermă din orașul Normandia. În semn de recunoștință pentru ospitalitate el i-a oferit fermierului rețeta pentru producția de brânză din regiunea sa natală din Ile de France. Acest fermier era Maria Harel. Legenda continuă spunând că în 1926 un bărbat american – Joe Knirim, s-a prezentat primarului din Camembert și i-a spus că este directorul unei clinici din Statele Unite unde a tratat pacienții bolnavi de stomac aplicând un tratament pe bază de brânză camembert și bere din Pilsen. În semn de mulțumire el a depus o coroană de flori pe mormântul Mariei Hare și apoi i-a ridicat un monument, care a fost distrus în bombardamentele din cel de-al Doilea Razboi Mondial.
În mare parte acestea sunt legende care nu s-au confirmat. Se pare că chiar dacă Maria Harel a existat, ea n-a inventat nimic, deoarece brânza la acea dată deja exista pe piață. Ce se știe sigur este că:
- Un document din 1600 descrie în Vimoutiers o brânză foarte asemănătoare cu Camembert.
- în 1890 un domn Ridel a inventat o cutie rotundă din lemn pentru a împacheta și păstra această brânză în stare cât mai bună, fapt care a facut-o universală depășind granițele Franței.
- În 1919, laboratoarele Roger au început să producă în mod industrial ciuperca Penicillium Candidum cu care este produsă această brânză.
- Casa lui Marie încă există și a fost transformată într-un muzeu numit „Le Manoir de Beaumoncel”.
Caracteristici Camembert
Camembert-ul este o brânză moale făcută cu un amestec de lapte crud integral și degresat, fermentat apoi de un bacil lactic care coagulează laptele și cu adaus de câteva drojdii care produc înmuierea și stratul cremos. Laptele este turnat în matrițe îndepărtîndu-se zerul și apoi sunt presate pentru a elimina aerul acumulat. Matrițele sunt așezate pe un raft și apoi brânza este scoasă și sărată. Urmează maturarea centripetă (din exterior în interior).cel puțin o lună când ciuperca Penicillium camemeberti, se dezvoltă pe suprafața brănzei. Această floră care provoacă fermentașia îi conferă gustul special, ușor amar și puternic.
Un camembert de bună calitate arată la interior ca o pastă groasă de culoare galben pal, foarte netedă și cremoasă, dar omogenă și uniformă. Crusta care o acoperă are un mucegai alb, unele pete deschise maronii și o aromă puternică. Coaja nu trebuie să fie crăpată sau lipicioasă. Aroma este ușor fructată și cu o notă profundș de ciuperci și iarba. De obicei vine împachetată în hârtie și în cutii rotunde mici care pot fi de carton sau
din lemn.
- Vizualizare: Culoare galben pai
- Nas: Ca o caracteristică clasică este aroma de ciuperci și note de iarbă proaspătă, fructe. La încălzire, aroma sa este îmbunătățită.
- Gust: Pe palatul cavității bucale se simte untuoasă, catifelată. Interiorul său tinde să devină din ce în ce mai cremos pe măsură ce îmbătrânește. Este bogată în vitamina A și în vitaminele din grupa B conținute în mucegai.
Dacă Syraz este este considerat al treilea soi roșu în producție, Camembert este a doua brânză cea mai consumată din lume, fiind depășită doar de Chedar.
Concluzii după această degustare Corcova și Delaco
Chef-ii și somelierii au asociat vinuri și brânzeturi de sute de ani și, în consecință, au conturat o artă culinară complicată și nuanțată. Astăzi, această practică rămâne una dintre cele mai mari plăceri culinare ale vieții, iar posibilitățile de combinare sunt nelimitate. În cele din urmă, dacă ceea ce căuți este să știi cu ce băutură poți gusta această brânză, zic să încerci Syrah de Corcova, deoarece brânza Camembert se împerechează perfect cu el. Grăsimea naturală cremoasă și densă a acestei brânze invoca un vin cu aciditate decentă, perfect pentru tăierea caracterului său puternic și rotunjit. Am mai degustat alte Syrah-uri alături de Cheddar, Edam, Parmezan și Gouda. Taninurile, grăsimea, aciditatea și textura joacă un rol major în modul în care brânza se potrivește cu vinul preferat. Secretul combinației perfecte este să rezulte note armonioase, care nu se depășeșc una pe pe cealaltă.
Cu ce cuvinte aș descrie împerecherea preferată din această degustare Corcova și Delaco?
Eleganță + Rafinament = Bun-gust
Căutând echilibrul în orice moment al mesei, trebuie doar să ne lașăm purtați de imaginația culinară, dar dacă cauti idei specifice, încearcă imperecherile pe care le-am testat în această degustare Corcova și Delaco. După cum am mai spus, împerecherea perfectă este o chestiune de gust, de preferință personală, nu trebuie să urmezi reguli stricte, important să păstrezi o minte deschisă atunci când combini aceste elemente. De aceea încearcî cât mai multe combinații diferite. Spor la degustari!
18 comentarii la „Eleganță și rafinament frantuzesc într-o degustare Corcova și Delaco”
O poveste tare interesanta,poate mai interesanta decât vinul?Sau poate nu,îți multumesc pentru istorie
O poveste foarte interesanta, dar pe mine m-au cucerit pozele si mi-au facut pofta de un vin bun.
Alcool nu beau, dar branzeturi as degusta oricand!
stiti ca sunt fanul vostru! poate vreodata ajung si eu la o astfel de intalnire sau particip la vreo experienta de genul!
Ce faine degustari de vin…si ce experiente faine de trait! Felicitari celor care organizeaza astfel de evenimente!
Ce combinatie buna, as vrea sa particip la asa un event.
Foarte multe informatii interesant! Ma bucur ca am descoperit acest articol!
Îmi place să aflu detalii și informații noi despre această combinație- vin-brânzeturi- și citesc cu plăcere toate articolele tale, tocmai din acest motiv.
În orice caz, mi-ar plăcea să le și aplic. 🙂
Mi-ar plăcea să particip la o degustare Corcova și Delaco.
Esti invitata mea la urmatoarea degustare.
Dupa atatea degustari, deja esti experta. 😀 Tare mi-ar placea sa vin odata cu voi la o astfel de degustare.
Chiar mi ar plăcea mult sa particip la o degustare.
Rasfatul culinar este perfect in momentul in care ai un vin bun si o gustare potrivita