O călătorie în preistorie prin proiectul peșterilor din Nandru

O călătorie în preistorie, proiectul peșterilor din Nandru

În toată lumea, preistoria și-a lăsat urmele, dar în România câte muzee, expoziții, trasee și activități în aer liber care să te aducă mai aproape de aceasta perioadă cunoști? Puține, nu? Tocmai de aceea o mână de oameni inimoși s-au gândit la un proiect amplu, proiectul peșterilor din Nandru, care să pună în valoare o zonă din județul Hunedoara, unde se găsesc trei peșteri, în care cele mai timpurii comunități care le-au locuit duc undeva la 35.000 ani inainte de Hristos.

O călătorie în preistorie

Fiecare zonă din țară are un patrimoniu bogat, așa că vizitarea lor înseamnă o adevărată călătorie înapoi în timp. Dar în câte urmele istorice ce datează încă din preistorie sunt vizibile și subliniate în muzee în aer liber? Ai vrea să poți cunoaște îndeaproape minunile pe care le păstrează aceste site-uri unice din Hunedoara, locul unde au trăit ultimii neandertali și, de asemenea, primii oameni moderni din paleolitic? Sunt sigură ca vei dori să faci o astfel de călătorie înapoi în timp. Deocamdată au fost făcute studii preliminare antropologice-arheologice și a fost evaluat dezvoltarea unui circuit turistic cu diferite instanțe, inclusiv un centru muzeal interactiv de 1000 mp și de sit în interiorul a trei peșteri de lângă satul Nandru, județul Hunedoara.

Peșteri documentate că au fost locuite de oameni de Neanderthal

În acest județ, pe o zonă aparținând teritoriului comunei Peștișu Mic, prezența calcarului din această ramă nord-estică a munților Poiana Ruscă a dat naștere la numeroase cavități, dintre care unele s-au dovedit situri arheologice care nu încetează să ofere surprize.  În cheile pârâului Valea Roatei, lângă satul Nandru, se găsesc trei peșteri în care s-a documentat că au locuit generații de oameni de Neanderthal. Aici au fost descoperite diverse artefacte dintre cele folosite pentru vânătoare: instrumente din silex, razuitoare pentru pieile de animale, vetre de foc cu diverse funcțiuni, acoperitori de protecție împotriva căderilor de pietre și în general amenajări minimale care concurau la condiții de locuire în acele vremuri. Știm că aceste obiecte au aparținut omului de Neanderthal, ele au toate caracteristicile din punct de vedere morfologic și functional pentru a le încadra în acea perioadă. Deocamdata nu sunt asociate cu ceramică, nu sunt asociate cu obiecte din metal, ci au fost asociate cu fauna fosilă și tipul de sedimente, plus că s-au încadrat în acea perioadă la datarea cu carbon. Săpăturile nu sunt încheiate, e posibil ca să se găsească oricând elemente noi, iar astfel să se poată completa universul acestui om fantastic.

Menținerea bazei de date topografice actuale privind peșterile din regiune revine generozității unei mâini de oameni inimoși. Ei au arhivat aceste informații din motive importante, vor să pună pe picioare un proiect grandios. Scopul lor principal este de a alcătui aici un spațiu muzeal, promova, conserva și conștientiza despre peșterile din zonă.

Proiect de dezvoltare a turismului în cele trei peșteri cu urme istorice ce duc până în paleolitic

Accesul la fondurile europene oferă posibilitatea atragerii de finanţări pentru diverse proiecte de promovare și dezvoltare a turismului, iar oamenii zonei s-au gândit la unul special care să pună în evidență formațiunile carstice total necunoscute turiștilor. Primarul comunei Peștișul Mic -Dobruţchi Saul Daniel- convins că diseminarea este esențială pentru declanșarea, promovarea proiectului și cercetării, a organizat pentru bloggerii olteni din ASociatia Bloggerilor Olteni un itinerar în acest colț natural privilegiat, spațiu care adăpostește cele trei peșteri cu urme istorice ce duc până în paleolitic –Peștera Curată, Peștera Murdară și a treia care deocamdată nu are nume -încercând să evidențieze unicitatea acestui colț de țară.

Peștera Curată

Eu am intrat doar într-o singură peșteră, în Peștera Curată. Nu este o peșteră mare, cu detalii incredibile, ci este chiar opusul, un loc foarte simplu, fără coloane, fără decorații de tip stalactite, stalagmite, doar o misterioasă cavitate în care adâncimea și întunericul devin palpabile. În acest stadiu, peștera nu este o așa-numita descoperire spectaculoasă, deși este de mare interes pentru experți, dar totul se va schimba în curând cînd va demara proiectul. Activități turistice pot fi desfășurate în cadrul peșterii, deși în prezent acest lucru nu este recomandat să fie făcut din cauza vulnerabilității coloniei de lilieci pe care o găzduiește. 

Frumusețile ascunse ale acestor catedrale carstice

În viitorul apropiat, turiștii pe lângă valenţele etnofolclorice și gastronomice ale localităţilor învecinate, a unor activități sociale cu funcție turistica, a drumețiilor în natura și plăcerea peisajului, vor putea descoperi frumusețile ascunse ale acestor catedrale carstice într-un mod organizat și amenajat ca situri muzeale. Chiar și acum, în stadiul brut, acestea sunt locuri speciale, natura interiorului și traseul în sine până la ele sunt spectaculoase, așa că pentru iubitorii de natură și aventurieri aceasta este o activitate de neratat.

    Ceea ce i-a surprins cel mai mult pe experți este antichitatea artefactelor și anume din paleolitic, iar examinarea obiectelor găsite vor specifica mai exact data.  Conform prospecțiilor electromagnetice efectuate la fața locului, nu este exclusă posibilitatea de a găsi noi descoperiri arheologice.  Peșterile vor găzdui investigații pentru a defini limita de timp din paleolitic.

Peșterile au fost și sunt propice locuitului fiind uscate și lipsite de curenți de vânt, în ele se ating temperaturi confortabile, chiar dacă afară sunt sub zero grade. Datorită acestui climat interior, una dintre peșteri, Peștera Curată aparținând Ministerului Apărării înainte de 90 a fost depozit de muniție. La intrare încă se zărește un zid de beton ce va fi eliminat odată cu demararea fizică a proiectului. Locația lor, adăpostită de frig și expusă la soarele de iarnă, era un punct privilegiat ca locuință a omului primitiv. Alte motive pentru care aceste comunități nomade au ales aceste peșteri ca locuințe ar putea fi existența resurselor pe piatră in imediata vecinătate și zona înaltă care permitea urmărirea traseelor animalelor mari de-a lungul cursurilor de apă. Dieta omului preistoric depindea în principal de colectarea plantelor, tuberculilor, precum și de ingestia de insecte, ouă și animale mici. Primii oameni vânau animale mici, dar odată cu dezvoltarea vieții comunitare și a tehnologiei de vânătoare, Homo erectus a reușit să devină un prădător al turmelor de animale sălbatice mari, cum ar fi mamutul și bizonii. Supraviețuirea umanității în timpul paleoliticului a fost realizată în mare parte prin viața în comunităte în astfel de peșteri, ingeniozitatea, descoperirile sale tehnice și capacitatea socială pe care a dezvoltat-o pentru a comunica și păstra memoria culturii sale. 

În ce constă proiectul peșterilor din Nandru?

Datorită unei dorințe de a recupera o moștenire aproape pierdută, un loc despre care se știe foarte puțin, dar cu un potențial turistic major de patrimoniu, se dorește poziționarea acestor situri arheologice ca resurse turistice complementare capabile să diversifice și să integreze ofertele turistice tradiționale ale localităților alăturate.

În cadrul proiectul peșterilor din Nandru se vor face practic niște reconstituiri la nivel de peșteră, două peșteri vor fi amenajate reproducând exact modul de trai și de viață al omului de Neanderthal, iar a treia va fi deschisă doar pentru speologi. În primele două vor fi module cu manechine care să evidențieze modalitatea în care ei prelucrau osul, lemnul, piatra, pieile si alte industrii incipiente, locul de vatră, modul în care făceau mâncarea, toată viața lor inclusiv partea de spiritualitate adică înmormântarea și niște paralele vizând nașterea. Unele module se vor baza pe descoperirile de aici, iar altele pe descoperirile din zonă păstrîndu-se proporțiile. După cum se poate observa, importanța peșterilor constă în trei zone: geologică, arheologică și biologică fără a uita valoarea culturală a acesteia. Promovarea acestor activități va fi făcută întotdeauna dintr-o perspectivă de durabilitate și respect pentru mediu.

Aceast proiect urmărește recuperarea acestui sit pentru a fi redat publicului, dar și pentru cercetări speologice, arheologice regionale, precum și contextualizarea cronologică a întregii evidențe păstrate. Se vrea o acțiune care susține încă o dată importanța peșterilor situate în Valea Roatei și care ne va permite să cunoaștem noi detalii despre omul preistoric și să contextualizăm corect elementele găsite în ele, atât din punct de vedere cronologic, cât și la nivel de patrimoniu.

Transformarea acestor peșteri de interes speologic și arheologic în obiective turistice

Pentru România eu nu știu să existe o inițiativă de genul asta, adică de transformare a unor peșteri de interes speologic și arheologic în obiective turistice. Este un proiect grandios, deoarece trebuie amenajat traseul până la peșteri, între ele, interiorul lor exact ca în perioada respectivă, plus elaborarea unui muzeu de circa 1000 mp sau centru de interpretare la poalele site-ului, ca element principal de diseminare, împreună cu cursuri direcționate către comunitate conduse de arheologI și alți specialiști.

Aceaste cavitați în ciuda faptului că sunt necunoscute pentru populație, constituie unul dintre principalele situri rupestre din regiune și au un mare interes istoriografic, arheologic. Lângă o râpă și la aproximativ 50 de metri de pârâu, care formează un canion, vegetația și întregul mediu care înconjoară această peșteră sunt sălbăticite. Deocamdată peșterile sunt deschise, dar accesul la ele este greoi și nu este de dorit până nu vor fi amenajate, conservate și protejate de turiștii dornici de selfiuri instagramabile, dar se pot face plimbari în jurul esplanadei care a fost nucleul primilor locuitori ai acestui loc.  Specialiștii depun toate eforturile pentru a-și controla acțiunile în timpul explorării peșterii pentru a păstra resursele naturale pentru generațiile viitoare, și la fel trebuie să facă și turiștii. Oricine decide să intre într-o peșteră ar trebui să accepte în prealabil măsuri de responsabilitate. Ei nu trebuie să dăuneze mediului, sedimentelor, formațiunilor, siturilor arheologice sau vieții biologice asociate mediului peșterii.

#HunedoaraNeștiută

Judetul Hunedoara include locuri pline de magie și aventură, mare parte din ele necunoscute, iar unele dintre ele sunt neredate circuitului turistic precum peșterile naturale din jurul satului Nandru. Acestea formează o lume alternativă de neegalat, unde s-ar putea face atâtea activități, nu numai speologice. Ele, pe lângă faptul că sunt atractii naturale datorită frumuseții lor,  păstrează și istorie, mister, cultură, iar proiectul demarat – proiectul peșterilor din Nandru- le va pune pe toate în adevărata lor valoare. Permitând realizarea acestei întreprinderi de patrimoniu turistic-arheologic, se va genera nu numai dezvoltarea economică a zonei, dar și crearea conștientizării protecției patrimoniului, contribuind la consolidarea și recuperarea identității etnice a locuitorilor săi.

 

Dacă îți place și ți se pare util acest articol, poți da un Like și un Share să îl vadă și alte persoane!

P.S.

#HunedoaraNeștiută este un eveniment organizat de către Primăria Peștișu-Mic în colaborare cu Pensiunea Fan și Călin Bobora. Toate informațiile despre proiectul peșterilor din Nandru au fost oferite de dl. Dobruțchi, alături de Cristian Roman (doctor în istorie, arheolog, fost director al Castelului Corvinilor din Hunedoara, actualmente angajat la o firmă privată în domeniul arheologiei preventive) și Achimoto Marius (motociclist, pasionat de istorie, fondatorul parcului de reconstituire istorică Hunedava și voluntar la AJUTA SATUL).

10 comentarii la „O călătorie în preistorie prin proiectul peșterilor din Nandru

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.