Povestea unor pairing-uri la crama Banu Maracine impreuna cu Kooperativa 2.0

Povestea unor pairing-uri la crama Banu Maracine impreuna cu Kooperativa 2.0 1
 Identitatea  Banului Maracine
 
   Povestea incepe pe la 1328 cand un boier oltean a ajuns in oastea regelui Frantei Filip VI de Valois (un document al lui Ioan de Luxemburg, zis ”cel Orb” (1296 – 1346) confirma participarea unui grup de mercenari ”adunati de la ducii vecini cu Polonia” la batalia de la Cassel, alaturi de Filip al VI-lea de Valois), iar vitejia i-a fost recompensata cu titlul de marchiz ( avea ca blazon trei rosioare, probabil in amintirea baltilor stramosesti de la Dunare). Acesta si-a echivalat dregatoria de ban in marchiz si numele de Maracine devine prin compunere ronces (maracine) + (boy)ard (boier) = Ronsard.

  Nepotul boierului nostru stabilit la Paris avea sa fie unul din cei mai mari poeti francezi: Pierre de Ronsard. In 1554 Pierre de Ronsard scria „… or, quant a mon ancetre, il a tire sa race/ D’ou le glace Danube est voisin de la Thrace, plus bas que la Hongrie, en une froide part” (obarsia paterna acolo unde Dunarea inghetata este vecina cu Tracia, mai jos de Ungaria, intr-o parte friguroasa), nu precizeaza exact locul de origine, motiv pentru care in 1981 bulgarii au deschis la Veliko Tirnovo un muzeu Ronsard si l-au proclamat pe marchiz de origine bulgara. Binenteles ca nici ungurii nu s-au lasat mai prejos, il reclama si ei.

 
  In sprijinul filiatiei oltene Alecsandri scrie in 1855 balada vitejeasca Banul Maracine pecetluind scrisoarea Elegia XX (1560, o marturisire adresata prietenului sau Remy Belleau si publicata de Sainte-Beuve in 1843)
„Ronsard, al regilor poet,
Si al poetilor jun rege,
Din al Parnasului boschet
Vroia  noi lauri a culege.
El spune-n limba cea divina,
Cum, ca pe cand Franta era-n valuri,
Strabunu-i, Banu Maracine,
Nascut pe-al Dunarei verzi valuri,
Veni pe-un zmeu calare
S-ajute-n lupta mare
L-a Frantei liberare.”
 
  Pe langa bard au mai fost si alti scriitori si cercetatori care au apasat pe originea romaneasca de-a lungul timpului  (ca fapt divers se pare ca Nostradamus a fost casatorit cu o nepoata a lui Ronsard).
Plaiul viticol craiovean Banu Maracine
 
In 1965 infloreste iar mitul banului oltean, dar de data aceasta pe plaiul viticol craiovean primind de la cadrele didactice de la facultatea de Horticultura din Craiova, numele de crama Banu Maracine.

Aici a ajuns acum o saptamana ASBO ASociatia Bloggerilor Olteni cu proiectul sau Branzeturi cum se…cu Vin! vizitand Hruba, Vinoteca si degustand trei asocieri de vinuri cu branza Delaco plus mirificul vinars „Roua Plaiului” medaliat cu argint in 1996 la Salonul International de la Geneva pentru crearea tehnologiei de elaborare a distilatelor de vin invechit rapid.

Degustare de vin la Crama Banu Maracine
Am avut ca invitati doi oaspeti de onoare, kooperatisti pana-n maduva lui 2.0: bloggerii Cristian China Birta si  Cristian Florea. Aceasta vizita a fost felul nostru de a le multumi pentru ca si-au rupt din timpul lor pretios si au venit la Craiova sa ne invete cum sa iesim in intampinarea brandurilor.
Venira pe-un zmeu calare
S-ajute-n lupta mare
L-a ASBO liberare.
    Zi si si tu, nu merita Kooperativa 2.0. o cupa, doua de vin premium?

    Meritau mai mult, asa ca am plusat cu o hruba si o vinoteca.

la Tradem cu Kooperativa 2.0

Hruba de la crama Banu Maracine

Hruba construita intre 1984-1990, este singura crama din tara realizata prin decopertarea terenului si este una din cele mai mari, mai moderne din tara. Hruba era locul unde se matura vinul si are o capacitate de 1.200 hl. Spun era pentru ca ultimul an de recolta a fost 2009 dupa care a inceput nebunia retrocedarii pamanturilor.

Vinoteca de la crama Banu Maracine

Am parcurs traseul in forma de L, am ciocanit curiosi in cateva butoaie din cele peste 300 de budane din stejar, dar erau goale, am tremurat un pic cand am admirat macheta statiunii viticole (aici temperatura este constanta 15 grade), am strabatut tunelul care face legatura dintre crama veche si cea noua, ca apoi sa coboram la al doilea subsol – vinoteca.

Aici la 20 de metri sub nivelul solului inca mai exista magia, sticlele prafuite sunt aranjate pe rafturi in pozitie orizontala, numerotate pe categorii si pe ani de productie ( cele mai vechi sunt din 1970, iar cele mai noi din 2000). Daca te astepti sa-ti spun premiile obtinute la concursurile de specialitate ma tem ca vei fi dezamagit deoarece lista a fost atat de lunga incat practic am uitat-o, dar oricand te afli in zona poti veni sa degusti sau sa cumperi vin premium medaliat din soiul preferat.

Admirand miile de sticle intepenite in timp ce contineau vinuri albe (Feteasca Regala, Sauvignon) si vinuri rosii (Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra), am uitat de frig (aici sunt 12 grade) si m-am bucurat ca pasul urmator il constituia degustarea la crama vilei Mircea.

Coplesita de maretia Cramei Banu Maracine
 Degustarea la crama Banu Maracine
 

    Vila Mircea este un minicastel in stil brancovenesc construit de fostul primar al Craiovei – Negrescu, in cinstea fiului sau Mircea. Astazi aceasta adaposteste 4 camere single, 3 camere duble, o sala de conferinte, sala terasa, crama, o bucatarie, un foisor de unde poti admira panorama Craiovei.

Vila Mircea

Aici am terminat vizita si am pus de-un pairing alcatuit din:
Camembert – Ile de France – Sauvignon Blanc 2008
Cascaval Afumat Delaco – Feteasca Neagra 2008
     Imperecherea castigatoare din punctul de vedere al papilelor mele gustative a fost: Grana Padano Delaco – Cabernet Sauvignon 1997. De ce? Cred ca acest vin corpolent cu aroma fructata si poate putin florala, cu un usor gust de piper (cred ca de aceea Alin a presarat pe branza piper macinat) a rulat pe banda corecta cu rotile de branza maturata, bogate in grasimi. A fost ca o intrecere intre o limuzina si o masina de familie, nu avea cum sa nu iasa in evidenta limuzina.
Nu stiu cat de bun a fost anul viticol 1997 la Cabernetul Sauvingnion, dar mie mi-a lasat impresia unui rege de subtilitate in ciuda corpolentei sale data de taninurile puternice si de aciditate.

  Este complex, stratificat are un caracter savuros si un gust care dureaza. Desi ceilalti de la masa au spus ca simt doar arome de fructe de padure, eu am facut opinie separata simtind predominant arome florale, dar vremea rece ne-a cam dat tuturor peste cap acest simt in ultimul timp.

Cabernet Sauvignon + Grana Padano

In schimb la capitolul gust am rezonat cu totii, era vioi, bogat si un pic astringent. Mergea minunat cu Grana Padano, o branza usor dulce, tare, facuta din laptele vacutelor din Valea Po, nordul Italiei. E un fel de ruda a parmezanului dar cu un gust mai subtil, mai putin sarat si mai putin costisitor. Din punct de vedere nutritional este aproximativ egal cu parmezanul in calorii, proteine si grasimi dar contine mai mult calciu.

banu maracine
Grana Padano a netezit taninurile rigide prin continutul de grasime, iar textura sa a absorbit aciditatea vinului. Acum cred ca o sa intelegi de ce am asemanat Grana Padano cu o femeie si Cabernetul Sauvignon cu un barbat, iar pairingul dintre ei cu un tandem.
 
         Femeie- Barbat- Tandem
 
   Daca stau sa ma gandesc vad multe asemanari intre Cabernet Sauvignon si Grana Padano;
– intense;
– ambele au nevoie de timp, farmecul este exprimat dupa cativa ani;
– conotatii de fructe;
– se topesc pe cerul gurii;
– nu sunt pentru oricine.
Iti las si cateva vorbe despre felul in care am facut degustarea de la crama Banu Maracine:
 
1. Am pus paharul spre lumina
2. Am rotit vinul in pahar spre a lansa aromele incantatoare si am luat o adiere rapida pentru o impresie initiala. A urmat mirositul mai profund si mai lent. Acum am simtit aroma florala si fructata.
3. Am luat o inghititura de vin, l-am lasat sa se odihneasca in gura un moment inainte de a-l inghiti si i-am apreciat gustul.
4. Am luat o bucata de branza si i-am apreciat aroma, gustul, textura.
5. Am luat o gura de aer pentru a activa simturile, apoi una de branza urmand una de vin si am observat modul in care ne afecteaza pairingul, modul in care se simte in gura, limba si in gat atunci cand inghitim. Au urmat senzatiile: bogatie sau platitudine, catifelare sau netezime, matasos sau lipicios. Aici la aceeasi masa fiecare a notat imperecherile altfel, cred ca depinde mult de gustul fiecaruia.
Am descris cum m-am priceput mai bine si trebuie sa ai in vedere ca nu-s vreun cunoscator, dar cu putina practica voi distinge mai bine calitatile urmatoarelor pairinguri.
                                                                           Hai noroc!
Suport mediu din lemn pentru sticle vin

Suport mediu din lemn pentru sticle vin

Suport pentru sticla de vin

Suport pentru sticla de vin

Suport vinuri din lemn pentru 7 sticle

Suport vinuri din lemn pentru 7 sticle

Set De Accesorii Pentru Vin Și Șah InnovaGoods (37 Piese)

Set De Accesorii Pentru Vin Și Șah InnovaGoods (37 Piese)

Set accesorii pentru vin

Set accesorii pentru vin

34 de comentarii la „Povestea unor pairing-uri la crama Banu Maracine impreuna cu Kooperativa 2.0

    1. Este un loc magic care pacat ca nu este folosit la adevarata sa capacitate, dar sper ca in anii ce vor veni sa reuseasca sa-si mareasca suprafata cultivata si sa ne incante ani buni inainte cu vinurile licoroase.

  1. Nu i-am cunoscut pe cei de la Kooperativa si te admir mult pentru asta. Ar fi fost o placere sa stau de vorba cu profesionisti.
    Nu am fost nicioata la o degustare de vinuri si sunt convinsa ca ai gustat cele mai alese vinuti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.