Degustari

Cand Vinul Conversatiei intalneste branza Delaco

Cald, mon cher. Nu-ti vine sa iesi din casa, dar daca esti invitat la o degustare de vinuri si branzeturi, infrunti vipia si te duci. Placerea de a degusta un vin si-o branza buna nu depinde de vreun sezon, numai ca vara datorita temperaturilor caniculare vrei ceva mai usor, mai proaspat, mai aromat. Din acest motiv vara se preteaza cel mai bine consumul vinurilor albe si roze, la fel ca cele cu care Crama Gramma ne-a incantat ieri. Nu spun ca vara nu poate veni cu oportunitatea de a gusta un vin rosu bun, ci ca mie cel putin nu-mi prea vine sa beau acum vinuri corpolente cu continut ridicat de alcool.  Vreau aciditate placuta, senzatie de racorire, continut mic sau mediu de alcool cat sa nu ma deshidratez mai rau. De aceea Vinul Conversatiei prezentat de Crama Gramma la Oxygen m-a incantat, nu numai cu titulatura. Au fost vinuri tinere cu o expresie fructata si florala echilibrata.Vinul conversatiei produce o experienta interioara si face o magie, transforma momentele intime intr-o uniune de sensibilitati similare.

De ce ne intalnim lunar si facem astfel de degustari? Continua să se rotească in noi: dorința de a invata, de a se bucura, de a descoperi oameni, branzeturi,  vinuri, proiecte de vinificatie amestecate cu noi prieteni, noi conversatii. Un ciclu de experimentare, invatare, evolutie. Se creeaza un cerc in care trecutul se conectează cu prezentul si cu viitorul. Apreciem calitatile alimentelor, ne place sa  le descoperim cu ajutorul gustului, mirosului, văzului si pipăitului, sa aflam lucruri noi, sa socializam. Combinatia de alimente, vinuri si conversatie ne transporta intr-o dimensiune senzoriala comuna placuta. Cu ceva timp in urma aveam un obicei sanatos, vorbeam intre noi. Si acum facem schimb de opinii, dar mai mult online, offline incepem sa ne pierdem antrenamentul. Crama Gramma isi propune sa reinvie aceasta practica astfel ca vinurile sale au primit denumirea de vinurile conversatiei. Sunt de acord. Oricat de seducatoare ar fi canalele online pentru a descoperi, invata, impartasi experiente, sunt necesare  puncte de intalnire offline pentru a recunoste si trai mai intens  experientele si emotiile.  Eu am nevoia de a vedea fata celuilalt, de a discuta fata in fata. Nimic nu inlocuieste aceasta experienta. Si in plus o cantitate mica de alcool ne imbunatateste abilitatile cognitive, ne sporeste increderea, stima de sine oferindu-ne impulsul necesar pentru a ne arata cea mai buna varianta a nostra. Vinul conversatiei produce o experienta interioara si face o magie, transforma momentele intime intr-o uniune de sensibilitati similare.Vinul conversatiei produce o experienta interioara si face o magie, transforma momentele intime intr-o uniune de sensibilitati similare.

In general natura problemelor abordate intr-o conversatie depinde de circumstante dar cu Vinul Conversatiei  toate se leaga mai usor,  prietenii, relatii de afaceri, se sporeste increderea dintre interlocutori. Nu trebuie sa fi existat o relatie anterioara intre meseni, e suficient un pahar de vin si se dezleaga spontan limbile. Gramma inseamna in greaca veche litera si din litere este format orice cuvant care incepe chiar si cea mai banala sau inconsecventa conversatie. Trebuie sa vorbim, iar Vinul Conversatiei inspira in a  impartasi despre aspecte legate de munca, familie, prieteni, preferinte alimentare sau diverse probleme sentimentale.

Intotdeauna am fost sedusa de o poveste buna. Poate asta  imi place cel mai mult la aceste degustari. Ai o experienta de imersiune intr-un loc specific, podgorie sau cel care face obiectul unei denumiri de branzeturi de origine controlata. E ca si cum ai merge prin acel terroir si te-ai bucura de gustul produselor acelui loc, in acelasi timp. Imi place cum se construieste increderea intr-o marca. Cred ca-i lucrul cel mai greu de obtinut. Ea trebuie castigata in timp, creata cu autenticitate. Cel mai bine comunica povestea care-i tangibila.

Se stie ca oltenii sunt mari consumatori de vinuri rosii, dar apreciaza si vinurile albe. Portofoliul de vinuri al Cramei Gramma este mai mare, cuprinde: Gramma Fetească Albă, Gramma Aligote, Gramma Cuvee Vișan, Gramma Cuvee Vișan Rose, Gramma Cuvee Vișan Rose- Magnum, Gramma Cuvee Vișan Roșu, Gramma Fetească Regală, Metaph Alb, Metaph Rose, Metaph Roșu, Epic, Liric, Dramatic, Ydilic. Pana la degustarea noastra de la Craiova au calatorit doar patru, primele. Datorita Rahelei am vazut si metoda de transport, cea traditionala, intr-o galeata cu gheata si apa rece.Vinul conversatiei produce o experienta interioara si face o magie, transforma momentele intime intr-o uniune de sensibilitati similare.

In astfel de cazuri, in care se transporta vinul pe distante apreciabile ( aici Bucuresti-Craiova) mi se pare cea mai buna si cea mai simpla metoda. Ideal ar fi fost un recipient termic sau chiar frigider, dar in niciun caz la sosire punerea lui la congelator. Prin aducerea vinului la o temperatura mica brusca se pot deteriora toate proprietatile organoleptice.

Pairingurile serii au fost :

  1. Aligote + Brie Ile de France
  2. Feteasca Alba + Camembert Ile de France
  3. Cuvee Visan Alb (Aligote+FeteascaRegala+Feteasca Alba)Maasdam Delaco D’Exceptie
  4. Cuvee Visan Rosé (Feteasca Neagra+Merlot) + Havarti Castello

Vinul conversatiei produce o experienta interioara si face o magie, transforma momentele intime intr-o uniune de sensibilitati similare.

Intalnirea noastra a fost condusă de catre o tanara reprezentanta a Cramei Gramma, care a detaliat frumos caracteristicile produselor prezentate. Daca nu stiai Crama Gramma se afla in apropierea Iasului si vinurile sunt produsul  familiei Olteanu. Olteanu din Moldova chiar daca nu are o vechime in acest domeniu, se pricepe sau stie sa-si aleaga oameni care se pricep. Via se afla in Visan (de aici denumirea de Visan intalnita pe unele sticle), pe Dealul Bucium, si are 34 de hectare si peste 50 de ani. Via exista, e  mostenire de familie, inca de la retrocedare a putut fi valorificata. Am inteles ca vinul este valorificat mai mult in HoReCa si mai putin in supermarketuri. Poate cu timpul si cu cultivarea unor alte hectare de vita de vie, reteaua de distributie se va mari. E un brand mic, dar vinurile lor sunt superioare si merita incercate.

Am fost impresionata din prima de vizual, etichetele sticlelor. Ambalajul lumii vinului a evoluat mult, multe etichete printre care se numara si cele ale vinurilor Cramei Gramma sunt opere autentice de arta. Designul etichetei este un factor la fel de important ca vinificatia, iar etichetele Cramei Gramma sunt realizate de catre Horatiu Malaele.  O astfel de eticheta sofisticata nu numai ca da dovada ca mirosul si aroma vinului vor evoca o experienta unica, dar si spune intr-un mod artragator povestea brandului, astfel ca succesul vinului este asigurat. Fara a fi gustat din vreunul din vinuri m-a atras eticheta de la Cuvee Visan Rosé – Prinzatorul de fluturi. Cam asa ma simt si eu mai tot timpul, vad viata in roz si alerg dupa efemer, inefabil, sau categorii estetice contrastante.Vinul conversatiei

Dupa degustarea pairingurilor mi-am ales perechea

Cuvee Visan Alb (Aligote+FeteascaRegala+Feteasca Alba) + Maasdam Delaco D’Exceptie

Primavara acrisoara + Vara dulceaga = Anotimpul degustarii 

Un singur lucru m-a dezorientat, ce o fi vrut sa spuna Horatiu Malaele cu acea eticheta. Fiinta noastra telurica are traire dionisiaca?  Imi place vizual, imi transmite ceva, dar n-o vad asociata cu cuvee. Banuiesc ca acum te intrebi ce-i cuvee. In traducerea sa literala, „cuvée” inseamna „rezervor” sau ceva provenind dintr-un rezervor, in franceza.  De aceea, un înțeles al termenului „cuvée” se refera la un anumit lot sau amestec de vin. La sampanie e mai simplu,  este sampania facuta din prima presare extrem de delicata a strugurilor, dar  se poate referi si la amestecul specific de vinuri  care intra intr-o reteta speciala. Parerea mea e ca „cuvée” reprezinta amestecul de vinuri selectate cu grija, in ideea de a crea acelasi gust an după an si un produs finit repetabil. Cautand reglementarea de denumire sau varietala pe net mi-am dat seama ca acest termen nu-i reglementat. Asta nu-mi place, adica oricine il poate pune pe produs si sa-i creasca astfel valoarea si pretul.  De aia e bine sa faci o cercetare inainte, toti vrem sa obtinem ceea ce am platit si nu doar termeni pe o eticheta.

Cum a fost cuvee Visan alb, cupajul din Aligote, Feteasca Regala si Feteasca Alba? Degustarea lui a fost fluida si racoritoare, nu ferma, dar acida. Expresia florala nu prea elocventa, dar directa. Am simtit mai mult o expresie fructata de fruct galben si aciditatea marului verde, poate ceva struguri necopti, arome dintr-o primavara cruda, nu dintr-o vara coapta. Dupa soarele de afara corpul meu avea nevoie de ceva racoritor, proaspat, dar si rotund.  N-am realizat ca are 13,3% alcool  decat cand am studiat eticheta, credeam ca se opreste la  11%. Nu m-am simtit inconfortabil, n-am simtit greutatea alcolului. Nu mi-am dat seama la cate grade era racit, stiu ca trebuie undeva intre 8 si 10. Poate fusese racit la o temperatura mai joasa pentru ca n-am avut senzatia de procentaj mare de alcool, dar in schimb m-a facut sa pot aprecia mai bine aromele si aciditatea. Per total un vin zglobiu care m-a binedispus nu degeaba ii zice Vinul Conversatiei.

Data viitoare cand pui pe masa o sticla de vin pe care n-ai mai degustat-o, ia o pauza, un moment de reflectie inainte de a-i absorbi aroma, gustul si studiaza-i eticheta. De fapt poate ar fi bine sa faci asta chiar in magazin. Defapt tu cum alegi o sticla de vin din raft? Eticheta cuprinde o gramada de informatii care de obicei trec neobservate: povestea, podgoria, anul, soiul, numarul de sticle din acel fel, temperatura de servire, medalii obtinute, cui datoreaza designul aparte, etc. Toate arata munca unor oameni devotati si pasionati.

Oricum adaugarea gustului branzei a facut senzatie, a alintat vinul. Am mai scris de Maasdam, e una dintre preferatele mele, dar de obicei se limiteaza la sandvichiuri, fondue sau adaugarea pe diverse preparate culinare gatite, mai ales la paste. Branza si vinul sunt o pereche traditionala, dar nu-i usor sa le echilibrezi, sa le pui in mod egal in valoare. Ambele pot avea caracter puternic si alaturate varietatea de arome poate pali. Un contrast bun permite evidentierea unuia dintre cele doua alimente sau a ambelor daca daca au mult caracter, dar in acest caz as putea spune ca pairingul a fost in completare. Branza moale a intensificat gustul si a stins din aciditatea vinului. Am fost constienta ca odata ce am gustat din ambele perceptia despre aromele ulterioare mi-a fost modificata, asa ca pairingul urmator n-a mai avut prea mari sanse la mine.
Cand Vinul Conversatiei intalneste branza Delaco

Maasdam este o branza olandeza fabricata din lapte de vaca pasteurizat, are o consistenta cremoasa si este destul de asemanatoare cu Emmental, deși un pic mai moale si mai cremoasa. A fost creata la inceputul secolului al XX-lea ca o alternativa la Emmentalerul elvetian care era mult mai scumpa. Desi seamana cu Emmentalerul, ea contine mai multa apa ai, prin urmare, este mai moale, mai umeda si are o aroma mai dulce. E produsa in micul orasel Maasdam, de unde si-a luat si numele. Maasdam a prins la public si cererea in continua crestere a dus la raspandirea sa peste tot in lume. Are o textura semi-tare, o aroma usoara dulceaga ce aminteste de fructe, nuci . Coaja este moale si cerata, iar interiorul cu gauri este de culoare portocalie moale.  Continutul de grăsime este  de 35-45%.

Caracteristic mediului unde traiesc vacutele din laptele carora se face branza este ca in mare parte teritoriul se afla sub nivelul marii, ajungand pana la -6,5 metri in apropiere de Rotterdam. Fara reliefuri importante, Olanda arata ca o placinta ale carei teritorii sunt cu greu cucerite marii. Scurgerea apei este ingreunata, asa ca aici intalnesti plante caracteristice mlastinilor si desisuri dense. Vacutelor locale se pare ca le prieste iarba grasa si branza data de ele are o usoara aroma florala.Cand Vinul Conversatiei intalneste branza Delaco

Maasdam este usor obtinuta din  lapte de vaca pasteurizat care este coagulat de cheag sau alte enzime coagulante autorizate. Dupa tăierea Se incalzeate masa la o temperatura minima de 50 ° C, după care se separa zerul. Rezultatul este asezat in forme si presat.  Ulterior, branza este fermentata la o temperatura minimă de 20 ° C timp de cel putin trei saptamani. Acum sunt formate gaurile caracteristice ca efect al bacteriei Propionibacterium freudenreichiiBranza se sareaza prin introducere in saramura sau adaus de sare pe suprafata uscata. Maturarea are loc pe o perioada de 3 pana la 6 luni. Se matureaza mai repede decat celelalte branzeturi olandeze. Productia Maasdam nu-i regelementata de denumiri de origine, dar e cea mai cunoscuta branza olandeza. Aproximativ 15% din productia de branza olandeza este alcatuita din Maasdam. Este ideala pentru un aperitiv alaturi de niste nuci, la micul dejun sau langa fructe.  O roata intreaga din aceasta branza cantareste aproximativ 3 kilograme. Un mare avantaj este ca branza nu are coaja, ci un fel de folie de ceara care o impacheteaza si care este foarte usor de indepărtat cu degetele.
Cand esti la prima degustare poti fi usor intimidat, dar daca vrei sa cresti, sa inveti mai multe, trebuie sa faci in asa fel incat curiozitatea sa-ti invinga teama. Aceste evenimente sunt distractive si educative, iti permit sa intalnesti si sa interactionezi cu oameni noi care iti impartasesc hobby-ul si de la care poti invata multe, deoarece palatele lor sunt mai experimentate. Din fericire, cel mai bun mod de a invata despre vin, branzeturi este sa le incerci, iar participarea la astfel de evenimente este esentiala nu numai pentru tine ci si pentru vinificator sau retailer, fie ca este nou pe piata sau experimentat. Pentru a afla ce-ti place sau nu trebuie sa te expui tuturor pairingurilor si nu doar sa gasesti pe cel care-ti face cea mai mare placere. Daca ai intrebarilegate de stil de fabricare,  regiuni, fa-ti timp sa vorbesti cu organizatorii. Ei sunt cea mai buna sursa de informatie si le place sa vorbeasca despre munca lor.
Dacă vrei să fii expert, trebuie sa practici continuu si cu entuziasm sa-ti dezvolti memoria palatului si acuitatea senzoriala. Deci, ne vedem la urmatoarea degustare!

Cand Vinul Conversatiei intalneste branza Delaco

10 comentarii la “Cand Vinul Conversatiei intalneste branza Delaco

  1. Foarte interesant și bine documentat articolul tău!
    Mi-a plăcut abordarea și combinația dintre conversația offline și Vinul Conversație, alături de brânzeturi. Un fel de ”Arta conversației” pusă în altă cheie!
    Cât despre etichetele create de renumitul și admiratul Mălăele, nu mai este nimic de spus.
    Și mie îmi plac astfel de întâlniri, activități.
    Felicitări!

  2. Ai scris atat de frumos despre toata experienta, incat ma faci sa te invidiez enorm ca ai luat parte la astfel de experienta. Mereu mi*am dorit sa pot asocia vinul cu branzeturile si acum voi incerca cele prezentate la degustare. Sa organizez acasa un fel de meeting cu scopul degustarii. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *