Tu dor de-o degustare

Frizzante Stelle di Mare

Investitorul italian Paulo Mennini si-a propus sa aduca in Romania aceasta bautura efervescenta pe care prefera sa o consume in Italia. Frizzante Rose Stelle di Mare este un produs premium obtinut din Pinot Noir cultivat in  regiunea viticola Dragasani. Vinurile obtinute in aceasta regiune sunt cunoscute in intreaga lume prin calitatile lor datorate gradului de terroir care confera o calitate unica a strugurilor.

Efervescenta frizzantelui rose Stelle di Mare este obtinuta in mod natural prin cea de-a doua fermentare manolactica, fara injectare de dioxid. Spre deosebire de procesul de obtinere al acestui frizzante, injectia de gaz da o calitate scazuta a produsului, un pret pe masura si ar trebui sa evitati sa cumparati asa ceva. Comparativ cu vinurile obtinute prin metoda Champenoise, aceste vinuri au un perlaj inferior si sunt mai putin aromate, dar mult mai pretabile la un consum curent. Pot constitui un mod ideal de a-ti incepe ziua indiferent ca te afli pe o plaja sau ca te pregatesti de o zi de munca. Stilul sau lejer, mai putin acidulat, cu bule mici care mascheaza dulceata vinului si il fac usor baubil este savurat din ce in ce de mai multi si devine o varianta preferata chiar si in cazul evenimentelor. Sunt convinsa ca acest vin va patrunde adanc in sufletul consumatorilor romani, fiind inclus pe listele de cumparaturi si cautat pe rafturi.

Pasii degustarii au decurs normal cu analiza olfactiva, cea a culorii, a luciului, a perlajului fin, gustativa. Printr-o miscare de rotatie mai putin ampla decat binecunoscutele trei ture si jumatate, aroma descoperita a fost cea a unui fruct pe care il asteptam acum spre coacere, fraga si mi s-a parut ca duce si spre o aroma intensa de zmeura. Prima senzatie placuta dupa ce l-am mirosit si apoi degustat a fost aciditatea vesela ce se spargea pe papile, a urmat gustul racoros al brizei intr-o vara italiana. Tot ce imi mai lipsea acum era marea si un sezlong.

Tu dor de-o degustare cu Camembert

Atunci si-a facut aparitia pe plaja mea interioara Camemebert-ul cremos si molatic care mi-a temperat avantul de a ma arunca pentru totdeauna in valurile fizzante si mi-a calmat papilele. Camembert este un mic sat din regiunea Normandia, la sud-vest de Paris. Creatorul acestei branzei se pare ca ar fi o localnica, Marie Harel.  Aceasta are chiar o statuie ridicata de catre un medic american care dupa ce a vizitat Franta, a crezut-o responsabila de vindecarea bolii sale de stomac.

Este una din cele mai renumite branzeturi din Franta si exista multe de spus despre ea. Camemebert este o branza maturata la suprafata, fiind pulverizata pe aceasta cu Penicillium camemberti / Geotrichum candidum, fapt care ii confera branzei aspectul alb-marmorat. Aceasta magie actioneaza minim trei saptamani pentru a obtine maturarea dinspre exterior spre interior. Cei care produc branza se exprima de multe ori referitor la produs cum ca ar fi „viu”, lucru literalmente incorect, dar cu un sambure de adevar deoarece branza este un miniecosistem bacterian care evolueaza in timpul maturarii datorita transformarilor biochimice. 

Crusta de mucegai alb a branzei, cea care joaca rol cheie in procesul de imbatranire, am ros-o fix ca pe-n sorici, bucurandu-ma de deliciile ei lemnoase rustice. Multi o evita, dar de fapt ea este semnatura branzei, dandu-i savoarea naturala. Sub crusta se gaseste o branza moale cu o textura cremoasa de culoarea fildesului ce cateodata aproape atinge lichefierea.

In esenta este o versiune mai mica a Brie, se face tot cu metode traditionale din lapte de vaca, dar este mai adorabila, mai mignona. Numai laptele vacilor care pasc pe pasunile verzi ale Normandiei este folosit pentru a obtine  Ile de France Camembert. Acesta este transformat in doar 48 de ore dupa muls pentru a-i da acea prospetime caracteristica, aromata si cremoasa, buchetul inconfundabil de pamant, ciuperci cu nuante de nuca. Este extrem de versatila putand fi consumata intr-o varietate mare de feluri de mancare, de la salate, la antreuri sofisticate sau deserturi. Noi am asociat-o cu prietenii sai, merele si ne-am curatat papilele cu niste crakers. Moliciunea branzei a reactionat excelent cu aciditatea vinului.

A fost si este iubita pe intreg globul, pictori, scriitori au imortalizat-o in opere nepieritoare. Lui Dali i-a venit ideea ceasurilor moi din tabloul „Persistenta Memoriei” dupa ce a mancat-o la cina, Gustave Faubert in „Madame de Bovary ” spune ca „uneori cred ca ma lichefiez ca un Camemebert vechi”, gastronomul Brillat-Savarin  a scris un poem in care a denumit-o „buchetul mesei noastre”.

Pairing-ul vedeta al serii

La fel am simtit si eu asocierea de frizzante cu Camembert, ca un buchet de note de ciuperci untoase venit pentru a tempera aciditatea zvapaita a frizzante-ului. Bulele perlajului fin au fost un contrapunct frumos pentru aceasta branza bogata, curatind onctuozitatea ei si pregatind drumul spre urmatoarea inghititura. Chiar daca acest pairing nu a respectat regula „ce creste impreuna merge impreuna” a dovedit prietenia franco-italiana, calitatile vinului completand perfect aromele acestei branze, creand impreuna pe papile o senzatie de gust cu adevarat armonioasa. Textura matasoasa, untoasa, ce se dizolva instantaneu in gura, taie efervescenta vinului punand in evidenta toate aromele ambelor produse.  Este o imperechere glorioasa de arome ce reuseste sa le amplifice calitatile. Firea tanara si zvapaiata a vinului reuseste sa respecte structura maturata a branzei, diluand-o si luminand-o pentru papilele gustative.

Cuvintele care au dat culoare aceastei degustari imperecheate au fost:

Mare- Soare- Vacanta

 Ti-e dor de-o degustare de branza si vin? Ai gustat vreodata Frizzante? Dar Camembert? Le-ai imperecheat vreodata? Cum ti se pare asocierea? La ce te duce cu gandul?