Crucificarea Sfantului Petru – Caravaggio- Biserica Santa Maria del Popolo, Roma

Crucificarea Sfantului Petru – Caravaggio- Biserica Santa Maria del Popolo, Roma

 In Capela Cerasi, in transeptul Bisericii Santa Maria del Popolo din Roma, doua tablouri de Caravaggio ocupa peretii laterali: “Crucificarea Sfantului Petru” si “Convertirea Sfantului Pavel”.

 Pentru a discerne detaliile tablourilor privitorul trebuie sa se apropie si eventual sa introduca 1 euro pentru a fi luminate artificial.

Crucificarea Sfantului Petru – Caravaggio- Biserica Santa Maria del Popolo, Roma
Dreapta- “Adormirea Maicii Domnului” de Carracci Stanga- “Crucificarea Sfantului Petru” de Caravaggio

   Caravaggio a creat aceste doua tablouri pentru a fi vazute dintr-un anumit unghi si nu frontal, deoarece diagonalele din tablouri iti conduc privirea spre altar care este impodobit cu pictura “Adormirea Maicii Domnului” de Carracci.

Crucificarea Sfantului Petru – Caravaggio- Biserica Santa Maria del Popolo, Roma
Stanga – “Adormirea Maicii Domnului” de Carracci Dreapta – “Convertirea Sfantului Pavel” de Caravaggio

Acesta este principalul motiv pentru care atatea capodopere nu se afla in muzee, au fost create pentru spatii inguste, intunecoase sau usor luminate printr-o lucarna si si-ar pierde din farmec si inteles daca ar fi mutate. Se pare ca tabloul lui Annibale Carracci a fost in acele timpuri mai popular, dar posteritatea apreciaza mai mult clarobscurul tablourilor lui Caravaggio datorita stilului sau dramatic original. Puteti vedea tablourile cat si biserica in acest film.

 Pentru a atrage privirile si a reda emotii intense Caravaggio a folosit tehnici inovatoare de chiascuro si tenebrism care dau adancime spatiala si forme volumetrice prin folosirea gradata a intensitatii luminii artificiale.
    “Crucificarea Sfantului Petru” a fost pictat in 1601 si are dimensiunile 230 cm × 175 cm.
   Tabloul se reduce la martiriul sfantului si nu contine decat: sfantul, 3 soldati romani si crucea ( de fapt este decat o singura barna care nu este traversata de cea de-a doua, dar nu-ti dai seama de acest lucru decat daca privesti cu atentie). Pictura nu este o rastignire sangeroasa desi se vad clar ranile sangerande de la picioare si de la una din  maini, dar durerea este prezenta.

  Privirea este atrasa de figura sfantului datorita luminii stralucitoare ce il inconjoara, este punctul focal al picturii, o fata impacata dar cu urma suferintei fizice pe ea. Lumina dezvaluie si trupul mult mai masiv decat te-ai fi asteptat la un batran,  se pare ca meseria de pescar are avantajele ei. Sfantul este crucificat cu capul in jos deoarece el nu s-a considerat vrednic sa moara in acelasi fel ca si Hristos.

  Tabloul surprinde perfect miscarile celor trei soldati, fiind descrisa realist prin vene umflate in urma efortului, muschi incordati, fruntea incruntata a unuia dintre calai, picioarele murdare ale altuia sau la cel de-al treilea franghia tensionata care taie in carnea de pe spate. Figurile soldatilor nu sunt luminate, nu prezinta importanta, ei servesc doar ca scripete pentru a ridica crucea. Scena nu are ca public decat privitorul apeland astfel direct la emotiile tale.
 Tema tabloului este credinta si este simbolizata de piatra plasata sub trupul sfantului, lucru care ne induce gandul ca Petru este stanca pe care si-a fondat Isus biserica.
   Desi evidentele politiei ne-au creat despre Cravaggio o imagine de rebel arogant, chiar rau intentionat (un eufemism pentru crima), totusi lucrarile sale il descopera ca pe un om sensibil, empatic, umil si religios.

15 comentarii

  1. De cate ori intru la tine pe blog, am tendinta sa imi iau agenda si sa imi notez informatiile pe care ni le furnizezi 🙂

  2. am vizitat Santa Maria del Popolo si o sa mai merg si data viitoare cand ajung la Roma, nu ma satur sa tot admir!

  3. roma e si pe lista mea, tare sper sa ajungem si noi intr-o vacanta.

  4. Nu as putea spune ca sunt mare fan arta, insa in cazul asta doar sa fii prea ignorant sa nu remarci capodoperele artistilor italieni.

  5. In general prefer picturile mai vesele dar sunt de parere ca trebuie sa cunoastem istoria, chiar si pe cea a artei ca sa stim de unde venim si incotro ne indreptam.

  6. La Roma nu am ajuns, dar cu siguranta o sa vizitez aceasta biserica cand o sa ajung acolo.

  7. Adevarul este ca m-as duce pana la Roma sa vizitez si eu una alta, nu neaparat niste tablouri. Nu ma prea psioneaza 🙂 Vad ca tu te-ai plimbat mult, ma bucur ca ne mai povestesti si noua una-alta. Ne facem, cu ajutorul tau, un plan de vizitat atunci cand vom ajunge la Roma

  8. Am trecut prin Roma cand eram mica,dar n-am reusit sa vad prea multe.Imi doresc sa ajung sa vizitez multe din acest oras suerb.

Lasă un răspuns