Craiova Life

Odiseea deseurilor din Dolj. Focus grup. Azi pentru Maine in Comunitate

Odiseea deseurilor din Dolj. Focus grup. Azi pentru Maine in Comunitate

Ce-i galben pentru plastic/metal, albastru pentru hartie/carton, negru pentru deseuri reziduale si verde pentru sticla? Pubelele pentru colectarea selectiva a deseurilor. Unde le gasesti? Teoretic pe langa blocuri sau in gospodariile particulare. Teoretic e bine spus, eu stau intr-un grup de patru blocuri si nu avem asa ceva. Nici pubela ingropata, dar cica o sa avem. Cand? Nu se stie. Cum putem facilita colectarea selectiva a deseurilor in Craiova chiar daca nu avem destule pubele speciale? Pentru inceput, invatand sa sortam deseurile, depozitandu-le separat, cautand pubelele speciale (chiar daca faci ca mine 600 m pana la ele), si apoi sustinand proiectul Azi pentru Maine in Comunitate. El este derulat de catre Asociatia CSR Nest, finantat de catre Fundatia Coca Cola prin The New World program, in parteneriat cu Global Water Challenge. Asociatia CSR Nest faciliteaza organizarea de focus grupuri, in mai multe locuri din tara, pentru a discuta si comenta, experiente personale despre situatia colectarii selective si cum putem, ca simpli cetateni, sa o imbunatatim.

Din interactiunea persoanelor selectate in cadrul focus grupurilor, la nivel de municipiu si la nivel de tara,   a datelor rezultate se incearca intelegerea fenomenului si elaborarea unui ghid. Experientele subiective ale participantilor sunt explorate in raport cu un set de intrebari predeterminate.  Sunt foarte importante opiniile rezidentilor asupra serviciului actual pentru a putea explora barierele din calea colectarii selective si a reciclarii.  Ca parte a luarii in considerare a unei strategii viitoare, au fost organizate in Craiova doua focus grupuri, unul pentru municipiu si cel de-al doilea pentru intregul judet Dolj. Despre primul v-am spus in acest articol – Azi pentru Maine in Comunitate si colectarea selectiva a deseurilor

Asociatia CSR Nest

Asociatia CSR Nest va este cunoscuta prin proiectul ei H20 (water) – Helping To Obtain Water. Ea a adus apa potabila mai aproape de locuitorii satelor din patru sate din Dolj, forand patru puturi de apa potabila sigura.

Odiseea deseurilor din Dolj. Focus grup. Azi pentru Maine in Comunitate

Focus grup la nivel de judet

Aceasta ultima dezbatere, la nivel de judet, privind modalitatile prin care fiecare cetatean poate contribui la imbunatatirea procesului de colectare selectiva si reciclare a avut loc la Hotel Ramada, Craiova. Respectand masurile de igiena impuse evenimentelor care au loc in spatii inchise, am dezbatut in focus grup modalitatile prin care putem fiecare din noi sa contribuim la conturarea procesului de colectare selectiva in judetul Dolj, ce ne dorim de la acest sistem de colectare selectiva  si cat de departe ne aflam. Subiectul colectarii selective a deseurilor nu este un moft sau o tendinta, este o problema la care toti trebuie sa contribuim pentru a o rezolva, de la persoane fizice pana la companii. Impactul pe care il au deseurile asupra sanatatii umane si a mediului este foarte mare.  S-a constatat ca in timpul vietii, o persoana produce de aproximativ 600 de ori mai mult gunoi decat greutatea sa. Acum intelegi ce inseamna asta la nivel global, si in plus resursele sunt limitate,  o data folosite este dificil sa le mai obtii.

Groapa de gunoi a municipiului

Daca nu crezi ca planeta noastra este supraaglomerata cu deseuri, te invit sa vezi groapa de gunoi a Craiovei sau doar sa-i simti prezenta olfactiv.  Depozitul Ecologic de Deseuri Solide Urbane si Industriale Asimilabile al Municipiului Craiova sau Depozitul Ecologic Mofleni sunt numele pompoase ale gropii de gunoi care-si  face simtita prezenta prin miros pe o raza destul de mare. Ca ia sau nu foc, ea ne afecteaza solul, apa, zgomotul si aerul pe care-l respiram noi si copii nostri.

Nu acelasi lucru zice S.C. ECO SUD S.A – furnizorul de solutii integrate de mediu, destinate depozitarii si eliminarii deseurilor menajere solide si asimilabile, atat urbane cat si industriale, titulatura pompoasa, dar de fapt operatorul depozitului de la Mofleni-, ba mai mult, ca sa ne dovedeasca ca „nici usturoi n-a mancat, nici gura nu i-a mirosit”, el a comandat un studiu de evaluare al impactului asupra sanatatii populatiei. Binenteles ca nu s-a descoperit niciun efect nociv, niciun posibil poluant, nicio valoare depasita a concentratiilor maxime admise. Conform lor activitatea desfasurata la groapa de gunoi este una benefica locuitorilor orasului. Citind documentul constat ca cea mai apropiata casa se afla la 200 m!!! Vai de viata lor! De fapt nici Water Park nu sta mult mai bine cu enorma distanta de 400 metri. Sa te tot duci sa te relaxezi acolo. La doar 36 lei in timpul saptamanii si 50 de lei in weekend, te poti bucura de topogane, bazine de inot, sauna in mirosul pestilential al gropii de gunoi si poti viziona noile piramide de gunoi, peisaj care nu-i chiar dezolant deoarece este luat in primire de pasarile care se hranesc cu resturile alimentare. Pe langa impactul negativ deja cunoscut asupra oamenilor, am reusit sa avem si unul negativ asupra comportamentului pasarilor. Daca stau bine si ma gandesc, legea parca prevedea o distanta minimă de 1000 de metri fata de locuinte!!!!!!!

Despre cei care lucreaza acolo ce pot sa spun? Pe semne ca au anosmie cumulata cu orbul gainilor de ne-au adus acest dezastru ecologic. Nu oi putea sa-ti exemplific in scris cum miroase aerul, dar pot sa-ti arat o poza ce surprinde celula 6 care a depasit proiectul autorizat. Se incearca ridicarea unei noi piramide? Parca trebuia sa construim platforme ecologice in care o parte din gunoi sa fie reciclat, iar alta acoperita (nu in aer liber) care sa produca energie, nu? Dupa cate stiu Romania avea timp pana in septembrie sa inchida, sigileze si ecologizeze 48 de gropi de gunoi ilegale, dar suntem in octombrie si nu cred ca am miscat ceva.

Odiseea deseurilor din Dolj. Focus grup. Azi pentru Maine in Comunitate

Colectare selectiva a deseurilor, reciclare

Pe langa esecul sistemic al depozitelor de gunoi, Romania se confrunta si cu cel ce priveste reciclarea. Anul acesta trebuia sa reciclam 50% din gunoi si am ajuns doar la 14%. Asta in conditiile in care am avut 1 miliard de euro la dispozitie, pe care banuiesc ca i-am cheltuit. Nu stiu cum se va termina cu procedura de infrigement declansata, dar mie mi-e frica ca o sa ne ia banii inapoi Comisia Europeana si ne mai trage si o amenda de o sa ne usture mai ales pe noi, aia mici. Sanctiunea nu-i decat de 200.000 de euro pe zi. Cum putem remedia situatia?

In Craiova se pare ca salubritatea nu mai are nicio legatura cu colectarea selectiva, nu intra in atributiile lor. Din 2021 va intra pe acest rol firma Iridex, cu care acum se incheie contractele. Mai multe despre ei gasesti pe https://www.iridexsalubrizare.ro/. Este necesar un set de instrumente si solutii economice si tehnice pentru a facilita colectarea selectiva a deseurilor, dar sa speram ca noi, craiovenii, suntem pe drumul cel bun… de la anu. Pana atunci, Dumnezeu cu mila.

Este o provocare reducerea fluxului din ce in ce mai mare de deseuri, este o provocare gestionarea eficienta si durabila a deseurilor, dar nu-i imposibil In Romania sistemele de reciclare a deseurilor organice, hartiei, sticlei, metalelor etc. difera intre municipii, atat in ​​ceea ce priveste structurile organizatorice, cat si structurile tehnologice, dar au un punct comun- sunt insuficiente.  Autoritatile locale trebuie sa ia in considerare activitatile cheie; generarea si separarea deseurilor, sa gaseasca solutii adecvate pentru reciclare, colectare, transfer si transport, tratare si eliminare finala adecvata, deoarece acestea pot duce la un impact negativ asupra sanatatii umane, a resurselor vii si a mediului.   In plus, sistemele inadecvate de gestionare a deseurilor solide cresc substantial costurile de gestionare si eliminare. Atitudinea si comportamentul oamenilor  difera in functie de mai multi factori, dar in general sunt negative la adresa colectarii selectate a deseurilor. 

Tot plimbandu-ma prin tara, vad ca unii au inteles fenomenul reciclarii. In Cluj deseurile se strang cu sau fara cost pe categorii si exista chiar unele speciale: deseuri vegetale, deseuri voluminoase- mobilier, covoare, deseuri textile- imbracaminte si incaltaminte, deseuri din constructii, deseuri de echipamente electrice si electronice. Exista centre unde pot fi depuse fara cost sau se pot ridica contra cost la solicitarea beneficiarului. Ceva, ceva exista si in Craiova, doar sa te descurci in hatisul birocratic. De exemplu, particularii pot depune o cerere la Registratura SC Salubritate Craiova SRL, iar deseurile rezultate din constructii vor fi ridicate cu un utilaj special. Un m3 costa 250 lei. Nu stiu cati dintre voi au facut asta, eu am angajat o firma de constructii si ei au debarasat tot molozul. Unde? Uite ca nu i-am intrebat, dar stiu ca sunt obligati prin lege sa incheie contract cu un operator de salubritate, care sa preia deseurile rezultate din constructii, demolari sau reamenajari.

Informarea si educarea populatiei

Pe langa lacunele organizatorice, administrative sau legislative, nici populatia nu este educata in acest sens, cei mai multi cetateni nu stiu ca trebuie sa-si sorteze gunoiul si nici cum sa-l sorteze. Pentru a creste gradul de reciclare, cetatenii ar trebui sa fie expusi repetat la mesaje despre colectarea separata a deseurilor, la tv, radio, online. Sortarea gunoiul este o parte integranta a procesului de reciclare.  Facand acest lucru, ne usuram viata si pe cea a companiilor de gunoi și reciclare. Este posibil ca initial sa nu castigam nimic din aceasta, dar cream o obisnuinta, iar ulterior vom maximiza eficienta masinilor de reciclare, deoarece nu mai trebuie sa le sorteze. Vorbind la nivel teoretic, ca atat este posibil acum in Craiova, prin separarea deseurilor, noi putem ajuta mediul inconjurator si putem urmari ce deseuri emitem. Reciclarea nu este dificila, avem nevoie doar de timp pentru a ne familiariza cu ea si, bineinteles cu ceilalti factori care vin impreuna cu ea. Hai sa incepem prin sortarea oricarui deseu aruncat!

Concluzii

Ce concluzie am tras eu in urma acestui focus grup in care s-a dorit determinarea barierelor din calea gestionarii eficiente a deseurilor? Influentele majore care afecteaza gestionarea deseurilor vin din bariera social-culturala, dar sunt si tehnice, financiare, organizationale, juridico-politice.  Exista o comunicare slaba intre municipalitate si locuitori si o lipsa de participare la separarea deseurilor. Cu toate acestea, sprijinul extern, ca cel venit din acest focus grup, ar putea oferi oportunitati de imbunatatire a situatiei. Ghidul intocmit de catre organizatori va ajuta la informarea factorilor de decizie municipali, conducand la o mai buna gestionare a deseurilor Diferentele se diminueaza atunci cand exista interactiune,  dialogul stimuleaza ideile si incurajeaza oamenii sa actioneze mai altruist.

 

De ce este importanta colectarea selectiva?
Se reduce poluarea cauzata de producerea si depozitarea deseurilor.
Se reduce consumul de resurse naturale neregenerabile si astfel se protejeaza mediul inconjurator.
Se reduce consumul de energie. Fara ea nu exista reciclare, cea care face posibila inchiderea circuitului si duce la o viata responsabila, ecologica.

3 comentarii la „Odiseea deseurilor din Dolj. Focus grup. Azi pentru Maine in Comunitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.