ArtaCraiova LifeObiective turistice

Monumente uitate? Baile comunale Craiova

Baile comunale Craiova. Fiecare casa are povestea ei valoarea culturala, arhitecturala, sociala, dar unele dintre ele au si valoare patrimoniala, sunt inscrise printre cele 30.000 de monumente istorice ale Romaniei. Ai zice ca este sunt niste monumente uitate, dar apoi am aflat de proiectul #CronicariDigitali.  Din #LaivuLuChinezu cu  Ștefan Bâlici, managerul Institutului Național al Patrimoniului am aflat multe lucruri interesante despre proiect, iar pentru mai multe detalii am intrat si pe site-ul http://cronicaridigitali.ro„Cronicari Digitali este o campanie de informare și promovare, ce aduce valorile și tradițiile României față în față cu generația Millennials. Proiectul este susținut de Institutul Național al Patrimoniului și dezvoltat de Zaga Brand.”

Monumente uitate? Baile comunale din CraiovaAcum sa ma mut in concret, cate imobile crezi ca erau inregistrate in lista monumentelor istorice, in 2015, in judetul Dolj? Fix 700. Dar in Craiova? 311.

Cum institutiile de stat sunt mereu in restrangere de personal, institutul dispunand doar de 10 oameni,  proiectul #CronicariDigitali cere ajutorul societatii civile pentru a-si actualiza informatiile pana cand va fi functional Programul naţional de implementare a unui sistem informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie si monumente Istorice).  Am zis sa dau o mana de ajutor si m-am plimbat pe cateva strazi din Craiova fotografiind monumente uitate ce fac parte din patrimoniu.Monumente uitate? Baile comunale din Craiova

Trec destul de des pe strada Mihai Viteazul, unde la numarul 20, printre jungla de ierburi crescuta in decursul anilor, abia se mai zareste cladirea Bailor Comunale din Craiova. Construita in 1880 a fost un reper important al urbei cu impact asupra economiei, societatii, culturii. Semnificatia ei sociala s-a schimbat de-a lungul timpului, in sec XIX era rezervata pentru divertismentul si petrecerea timpului liber a nobilimii si burgheziei, apoi, treptat, a devenit importanta in  viata de zi cu zi a tuturor claselor sociale. Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a promovat igiena personala si grija fata de  sanatatea tuturor concitadinilor, mai ales a celor care nu dispuneau in casele lor de apa curgatoare. Autoritatile publice craiovene au fost constiente de supraaglomerarea urbana si si-au pus problema imbunatatirii conditiilor de trai prin influenta benefica a apei asupra sanatatii, mai mult ca o  profilaxie pentru conservarea fortei de munca. Am gasit o ordonanta a Primariei Craiova din 24 iunie 1943 ce urmarea prevenirea bolilor in randul personalului de serviciu:

Citeste:  Seara premierelor branzovine de la Delaco si Casa Cotnari

„Art. 2. Personalul de serviciu este obligat să facă baie săptămânal la Băile Comunale sau la Azilul Bârzan, notându-se aceasta în carnetul tip. Serviciul Sanitar şi dacă va fi nevoie şi împreună cu Poliţia vor face razii la domiciliu personalului de serviciu angajat cu ziua sau cu luna spre a se verifica starea sanitară …”

Cladirea fiind adresata unui public burghez este remarcabil unghiul sau arhitectural si decorativ.  Detaliile sunt complexe, cladirea fiind impresionanta si prin monumentalitate. Desi n-am intrat niciodata in ea, o cunosc din povestile bunicului. El era mare amator de bai de abur si masaj. Chiar daca avea apa curenta in casa pentru a-si indeplini  igiena necesara,  ii lipsea practica sociala a imbaierii ca relaxare. Pentru el mersul la baie era deja o obisnuinta, ii aducea aminte de tinerete, de timpurile cand a merge acolo era o moda.  Chiar daca era in varsta il atragea si functia ei sportiva, iar in plus era un prilej in plus de a socializa, clientii fiind in  mare parte varstnici.

Monumente uitate? Baile comunale din Craiova

Nu mai stiu cand a fost inchisa cladirea, cred ca acum sase ani. Atunci se afla in administrarea  Regiei Autonome a Administratiei Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) si avea datorii la Distrigaz. De cativa ani nu se mai facusera investitii, deoarece cladirea fusese revendicata. Apoi a fost retrocedata proprietarului. Nu stiu cine este acesta, dar sigur nu-si permite sa faca investitii in renovare, mai ales ca este declarata monument istoric. Deja este in paragina, iar in ritmul acesta in curand o sa cada singura. Poate proprietarul ar vrea s-o vanda, dar cui? Cine se leaga la cap cu o cladire care necesita investitii majore? Cine ar putea avea atatia bani si si-ar dori sa-i redea stralucirea? Sper ca s-a nascut acest om si sper ca nu se asteapta prabusirea cladirii ca apoi sa fie vandut terenul. S-ar pierde mult prea mult emotional,  social, cultural, economic, s-ar sterge o bucata din istoria Craiovei.

Citeste:  Pizza pe vatra si BlogMeet #69

Din punct de vedere economic este simplu: investesti, restaurezi si valoarea creste exponential. Dar de unde iei banii pentru investitie? Ar putea fi pusa pe picioare prin solicitarea de fonduri nerambursabile pentru restaurarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu istoric local, dar cred ca pentru aceasta ar trebui intai cumparata de catre primarie sau consiliul judetean.  Fiind o bucata de patrimoniu constituie un potential major care poate aduce mari beneficii sociale, economice, poate fi o contributie la imbunatatirea calitatii vietii craiovenilor, o dovada a identitatii noastre civice, sociale, al identificarii din punct de vedere emotional.

Am mari sperante de la acest proiect, asa ca nu uita daca treci pe langa o cladire peste care timpul si neglijenta noastra a lasat urme adanci, fa-i o poza si posteaz-o cu #CronicariDigitali.

Hai sa nu mai avem monumente uitate! Hai sa redescoperim Romania! Hai sa ne regasim istoria, identitatea, valorile si in cladirile istorice!

14 comentarii la „Monumente uitate? Baile comunale Craiova

  1. Calatoresc mult in interes de serviciu … defapt asta mi-e serviciul si crede-ma ca am vazut si prin alte tari cladiri aflate in stagiu avansat de degradare. Franta, Germania, Olanda … niste tari despre care poti spune ca sunt foarte dezvoltate din punct de vedere economic si totusi … au si aceste tari „egrasia” lor 🙂 Atunci cand o cladire este proprietate privata, nici nu mai incape in discutie. Daca proprietarul nu poate sau nu vrea sa renoveze, nu se renoveaza si punct!

    1. N-as vrea sa ma raportez la alte tari, doresc sa se gaseasca o solutie viabila pentru patrimoniul nostru indiferent ca este in proprietate privata sau nu. N-ar strica unele modificari ale reglementarilor legislative romanesti din domeniul protejarii si conservarii patrimoniului cultural, astfel incat sa vina cumva in ajutorul proprietarilor care vor sa restaureze, dar nu-si permit financiar. Eu as asigura din start o consultanta gratuita pentru scrierea de proiecte in accesarea de Fonduri Europene Nerambursabile, linii de finantare, etc. Daca stam si asteptam sa cada singure niste cladiri istorice, o sa ne trezim in centrul vechi cu ditamai mallurile sau cu vile de prost gust a imbogatitilor peste noapte.

  2. Ooo, daaa… Si la mine in Galati sunt o multime de cladiri monumente de arhitectura lasate in paragina… Si e mare pacat de ele! 🙁

  3. Mare pacat. Cred ca prin fiecare oras exista cate o cladire de patrimoiu, sau cu arhitectura interesanta, sau monumente lasate in paragina. Din pacate nu se mai gandeste nimeni la asa ceva. In schimb, primariile sunt preocupate de fel de fel de ” festivaluri”, ale carnatilor, ale gogosilor sau ce fetivaluri or mai fi, care pe mine una, ma scot din minti.

  4. Din pacate cladiri de acest gen sau obiective de acest gen sunt multe la noi in tara. Vazusem chiar un reportaj despre Baile Herculane ca ar fi toata statiunea lasata in paragina 🙁 Pacat…

  5. Parintii mei locuiesc langa Baia comunala din Galati. De cativa ani a fost si ea renovata si piscina poate fi folosita in schimbul unei sume mici de bani. Ar fi bine daca statul sau vreun investitor ar face ceva si in Craiova

  6. Ce pacat! Si cate astfel de cladiri care ar avea nevoie de reabilitare mai sunt in tara! Din pacate, nu exista interes sa se puna la punct astfel de monumente…Si ne mai miram ca nu vin turistii la noi. Pai, la ce sa vina?! Si, mai ales, pe ce sa vina? (pe pseudo-drumurile noastre? 🙂 )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *