Arta

Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta

Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta

De-a lungul veacurilor una din temele religioase predilecte ale operelor de arta crestine este Invierea lui Hristos. Aceasta tema iconografica este foarte vasta si complexa, ea continand misterul si esenta religiei crestine, si anume ca Hristos nu apartine naturii umane, ci divine. Moartea nu-l atinge. Crestinismul este practic Religia Invierii.

Cuvantul Paste deriva din grecescul Pascha, care la rândul său deriva din aramaicul pasah.  Sensul ambilor termeni este de „a merge dincolo”. Pastele crestin este legat de povestea Patimilor lui Hristos. Dupa cina cu apostolii, Hristos este umilit, torturat si apoi rastignit. Trupul sau este pus intr-un mormant si inchis cu o stanca. La trei zile de la rastignire Maria Magdalena si inca doua femei s-au dus la mormant pentru a imbalsama trupul cu uleiuri parfumate. Ele au gasit mormantul gol, iar un inger le-a anuntat ca Hristos a inviat. De Paste crestinii sarbatoresc trecerea de la moarte la viata prin invierea lui Isus. Adevarata minune a invierii nu este descrisa clar si acest lucru explica varietatea iconografica cu care a fost redat evenimentul de-a lungul secolelor.

Exista două teme fundamentale prezente in pictura: in prima, Hristos  se ridica din mormant, uneori cu bratele deschise, alteori avand crucea sau steagul alb cu cruce rosie al biruintei, iar soldatii de garda la mormant dorm sau il privesc uimiti de la nivelul picioarelor lui: a doua este marcata de aparitia triumfatoare si naturala a lui Hristos din mormantul descoperit.

Pictorii au folosit in operele lor diverse simboluri, imagini, culori, toate pline de semnificatii. Tablourile au avut rolul de a comunica experienta spirituala prin imagini si simboluri simple: crucea, mielul, mormantul gol, steagul cu crucea invierii, ca apoi iconografia sa fie completata cu aparitia Mariei Magdalena si a femeile pioase.

Fra Angelico- Invierea lui Hristos si femeile la mormant, 1440-1442

Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta
Fra Angelico- Invierea lui Hristos si femeile la mormant- fresca-1440-1442- Basilica San Marco, Florenta

Peretii basilicei San Marco din Florenta impresioneaza prin modul de exprimare delicat si simplu al lui Fra Angelico. Aici se afla fresce care au fost concepute pentru contemplare, in camerele comune sau pentru meditatie, in chiliile individuale. In categoria celor din urma se afla si fresca „Invierea lui Hristos”, forma de arta deosebit de simpla, frumoasa si sincera. Chiliile erau ascunse vederii publicului din cauza juramantului de recluziune si numai fratele ce o locuia avea permanent in fata ochilor acea expresie lirica a pictorului.  Fericitul!

Hristos are in mana steagul, simbolul martiriului si o ramura de palmier. Dupa iconografia crestina de atunci Hristos este reprezentat tinand un stindard glorios in mana dreapta, simbol al victoriei sale asupra mortii. Sub acest drapel nu exista suferinta, infrangere, durere sau moarte, el conducand la victoria bisericii crestine. Romanii asociau ramurile de palmier cu triumful, iar aceasta semnificatie a fost preluata si de crestini, fiind vazute ca simbol al regenerarii, al prosperitatii. In Romania, de Florii, ramura de palmier este inlocuita cu salcia care are calitati simbolice asemanatoare. Un inger asezat pe sarcofag ii explica Magdalenei si inca altor trei femei, prin gesturi, ce s-a intamplat. Cu o mana arata mormantul gol, iar cu cealalta indica in sus, spre Hristos.

Piero della Francesca – Invierea (1450-1463)

Piero della Francesca - Invierea (1450-1463)
Invierea- fresca (225×200)cm de Piero della Francesca – 1450-1463 – Museul Civic Sansepolcro

Un alt protagonist extraordinar al Renasterii italiene timpurii, poate cel mai mare din secolul al XV-lea, este Piero della Francesca. El da viata uneia dintre cele mai intense interpretari ale Invierii lui Hristos care se afla la Muzeul Civic din Sansepolcro. In timpul celui de-al doilea razboi mondial orasul Sansepolcro nu a fost bombardat de catre aliati datorita faptului ca Aldous Huxley a numit fresca ca fiind cea mai frumoasa pictura din lume.

In timp ce cei patru soldati romani dorm, Hristos se trezeste la viata si se ridica solemn din mormant, sprijinindu-se cu un picior pe marginea acestuia. Hristos maret, hieratic, cu ochii mari fixati in gol are o putere si-o siguranta ce nu sunt umane. In spatele sau peisajul percepe si el miracolul, impartindu-se in doua. De o parte peisajul este sterp, mort, e iarna: iar de cealalta parte straluceste o natura luxurianta, Este o referire la ciclurile vietii, a anotimpurilor, la trecerea timpului, dar si trecerea catre spiritualitate. Subliniaza dimensiunea profunda dintre momentul mortii si cel al invierii. Pe verticala exista contrastul dintre partea pamanteana – soldatii si partea superioara, divina- Hristos. O alta tema este cea a somnului si a veghei, soldatii dorm pe cand Hristos vegheaza mereu. Soldatii sunt meniti sa-si petreaca viata in ignoranta deoarece nu cunosc iluminarea divina. Pe ei ii privim de jos, conform regulilor perspectivei, iar Hristos ne apare ca fiind departe de legile omenesti, dar apropiat de privitor. Se presupune ca imaginea soldatul fara casca este autoportretul pictorului.

Peter Paul Rubens – Invierea lui Hristos, 1616

Peter Paul Rubens - Invierea lui Hristos, 1616
Invierea lui Hristos – ulei pe panza (183×155 cm) Peter Paul Rubens 1616- Galeria Platina Palutl Pitti, Florenta

O alta varianta iconografica este cea a lui Rubens. Imaginea este al unui Hristos puternic care se ridica trimfator de pe catafalc. El are cu un corp perfect modelat, partial invelit in giulgiu, si o privire expresiva. Tabloul este dinamic, toate personajele sunt surprinse in plina miscare. Doi ingerasi ii iau coroana de spini, simbol al martiriului, iar altul ridica grijuliu, cu degetele giulgiul, spre a-l descoperi. Spicele de grau de pe catafalc simbolizeaza renasterea naturii dupa perioada de iarna si este si o aluzie la euharistie.

Andrea Del Castagno- Invierea lui Hristos, 1447

Andrea Del Castagno- Invierea lui Hristos, 1447

Fresca lui Andrea del Castagno se afla intr-o fosta manastire benedictina, Sant’Apollonia din Florenta, fondata in 1339. In reflectoriu (sala de mese), pe peretele vestic, se pot vedea deasupra frescei Cinei de Taina, trei scene despartite de doua ferestre. Una contine „Invierea lui Cristos”, a doua „Rastignirea” si a treia „Punerea in mormant”. Invierea aduce ca si compozitie cu cea a lui Piero della Francesca, dar din pacate tonurile originale ale culorilor au palit din cauza trecerii timpului si a umiditatii cladirii. Pe un perete lateral, sub tencuiala, s-a mai descoperit o fresca de dimensiuni mai mici ce trateaza acelasi subiect.

Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta
Andrea del Castagno, Invierea (detaliu), 1447, fresca, Sant’Apollonia, Florenta

Paulo Uccello- Invierea (vitraliu), 1443

Paulo Uccello- Invierea (vitraliu), 1443
Invierea -vitraliu (diametru 480 cm) desenat de Paulo Uccello. Dateaza din 1443 si se afla pe tamburul Catedralei din Florenta

Sub bolta grandioasei cupole a lui Brunelleschi, pe tambur, se afla opt ferestre rotunde impodobite cu vitralii. Doua dintre ele reprezinta „Invierea” dupa un desen de Paulo Ucello si „Inaltarea” dupa un desen de Ghiberti, ceea ce arata importanta lor. Initial, Ghiberti isi luase sarcina de a desena sapte din cele opt vitralii, lui Donatello revenindu-i cea de-a opta, insa volumul de lucrari contractate l-a impiedicat sa-si duca intentia la capat. Restul de desene au fost repartizate lui Ucello si lui Andrea del Castagno.

"Inaltarea" vitraliu dupa un desen de Ghiberti
Inaltarea lui Hristos- vitraliu (diametru 480 cm) desenat de Ghiberti

Pentru Ucello se succed lucrarile in Santa Maria del Fiore: intai fresca Monumentul lui Giovanni Acutto ( pe numele adevarat Sir John Hawkwood), ceasul si apoi trei vitralii: „Invierea” (iulie 1443), „Nasterea” (noiembrie 1443), „Buna Vestire”, (februarie 1444; vitraliu distrus). Bernardo di Francesco este maestrul sticlar care i-a pus viziunea in practica.

Cand te uiti la vitraliu lui Ucello iti atrage atentia Hristos. El este subiectul dominant, centrul vitraliului si al lumii. Schema de culori cu albastrul intens si negru il face sa iasa in relief, atragând toată atentia. Corpul sau emana raze de lumina, iar haina inflorata ii falfaie in vant. Hristos este surprins atunci cand se ridica din sarcofagul deschis, iar Ucello reuseste sa redea iluzia de profunzime. Cu una din maini face semnul crucii si in cealalta tine un steag. El este flancat de doi soldati adormiti ce poarta mazzocchio, palarii tradiționale florentine (aduc cu turbanele), un pom cu fructe mari, colorate si un peisaj stancos.

Rafael – Invierea, 1501-1502

Rafael - Invierea, 1501-1502

O alta iconografie ulteriora il arata pe Hristos care iese din mormantul deschis si se ridica la cer. Titian, Tintoretto, Tiepolo, Rafael au executat in acelasi mod picturi minunate. In tabloul lui Rafael „Invierea”, pictat intre 1501 si 1502, figura lui Hristos este centrala. Soldatii paznici devin martorii involuntari ai invierii. Natura este si ea complet transfigurata inducand conditia ei initiala, Paradisul.

Giotto- Invierea (Noli me tangere), 1303-1305

Giotto- Invierea (Noli me tangere), 1303-05
Giotto- Invierea (Noli me tangere), 1303-05,  fresca, Capela Scrovegni, Padova

Desi in secolul al XIV-lea, Giotto reuseste sa foloseasca doua subiecte inrudite ale iconografiei intr-o singura fresca. In stanga se afla elementele iconografiei invierii cu mormantul descoperit, soldatii care dorm alaturi de el, ingeri care vegheaza; dar in dreapta se gaseste momentul ulterior invierii, „noli me tangere” . Odata ce invierea este realizata, Maria Magdalena il recunoaste pe Hristos si incerca sa se apropie si sa-l imbratiseze, dar el ii spune ca nu mai apartine lumii materiale. De aici legatura dintre ei nu mai este fizica, ci doar una spirituala, fiind legati prin credinta, Personajele sunt dominate de emotie si dinamice, iar peisajul are o prezentare naturala.

Andrea Mantegna- Invierea, 1457-1459

Andrea Mantegna- Invierea, 1457-1459
Andrea Mantegna- Invierea, 1457-59. Musée des Beaux-Arts, Tours

Face parte din retablul (panou vertical sculptat si pictat, asezat in spatele altarului la bisericile catolice) San Zeno, primul de acest fel pictat in nordul Italiei. Este urias, 5/4 m, si este dedicat Fecioarei Maria, iar „Invierea” face parte din trei picturi ce au impodobit predela (parte inferioara a tabloului). Din pacate predela a fost demontata si imprastiata de catre trupele lui Napoleon, iar astazi retablul are in loc copii ale picturilor originale. Originalele: „Rastignirea” se afla la Muzeul Louvre, Paris; iar „Agonia in gradina” si „Invierea” la Muzeul de Arte Plastice din Tours.

In  „Invierea” lui Andrea Mantegna constructia are perspectiva, pestera funerara incadreaza pe adancime mormantul si momentul Invierii. Hristos iese autoputernic din sarcofag, iar soldatii sunt uimiti si speriati de evenimentul prodigios. Constructia fizica si spirituala converge, liniile de fuga si ale razelor luminoase converg catre Hristos.

Tiziano Vecellio- Invierea – Polipticul Averoldi, 1520-1522 

Tiziano Vecellio-  Invierea - Polipticul Averoldi, 1520-1522

Tiziano Vecellio- Invierea – Polipticul Averoldi, 1520-22, Biserica Sfintilor Nazaro si Celso, Brescia

Polipticul Invierii comandat de Averoldi ( Averoldi este infatisat in panoul de stanga, jos, impreuna cu sfintii patroni ai bisericii: Sfantul Nazaro si Sfantul Celso), legat papal la Venetia, cuprinde cinci panouri. Cele doua figuri principale: Hristos si Sfantul Sebastian datorita dinamicii lor indraznete se crede ca sunt inspirate din sculptura: Laocoon, respectiv unul din sclavii lui Michelangelo.

Provenind din scoala venetiana de pictura plina de culoare, Tizian combina in polipticul (pictură alcatuita din mai multe panouri articulate care cuprind fiecare cate o scena a compozitiei de ansamblu) Averoldi doua teme iconografice: „Invierea” cu „Inaltarea”. Un Hristos reprezentat in mod real radiaza lumina pe fundalul unui rasarit de soare, in timp ce se inalta la ceruri. Este o metafora pentru renastere. Pictura plina de intensitate dramatica face aluzie nu numai la inviere, inaltarea la cer, ci si la momentul care precede Judecata. Ca si la Rafael natura se metamorfozeaza in cea initiala, Paradisul.

Rembrandt van Rijn- Invierea, 1639

Rembrandt van Rijn- Invierea, 1639
Rembrandt van Rijn- Invierea, 1639, Alte Pinakothek, Munchen 

Seria Patimile lui Hristos cuprinde cinci lucrari executate pe o perioada de sase ani pentru printul Olandei, Frederick Hendrick. In ordine cronologica cele cinci lucrari sunt: „Ridicarea Crucii”, „Coborarea de pe Cruce„, „Inmormantarea”, „Invierea”, „Inaltarea”. Toate se afla in Alte Pinakothek, Munchen.

Din punct de vedere iconografic Rembrand trateaza altfel compozitia temei. A tradus acest eveniment in limbajul sau special. Rembrand este recunoscut pentru utilizarea dramatica a luminii si a umbrelor, pentru versatilitatea si pentru portretele sale. In tablou a saturat suprafete mari cu culoare si clarobscur pentru a obtine efecte psihologice( culorile calde sunt un stimulator general, incita la actiune, stimulator intelectual, insufletire, mobilizare) in scene dramatice atat de interior cat si de exterior.

O perdea de lumina desparte povestea momentului in doua. De o parte sunt muritorii: soldatii lui Irod sunt speriati si incearca sa impiedice trezirea lui Hristos si doua femei, iar de cealalta parte divinul: ingerul intervine pentru a elibera pe Hristos de greutatea corpului pamantesc si a-l ajuta sa se ridice la cer. Rembrand scoate cu blandete subiectul picturii din intuneric transformand-o intr-o aparitie divina. Sursa de lumina provine din mormant si se reflecta pe fata si corpul ingerului trimis de Dumnezeu pentru a da oamenilor credinta. Mantuitorul epuizat, drapat in giulgiu si ingerul sunt intr-un contrast evident cu clarobscurul in care sunt inveliti soldatii.

Spiritualitatea fiecarei perioade, tehnicile, cunoasterea artistica sunt modalitati specifice de reflectare a realitatilor in creatiile vremii. Acest episod al crestinismului a fost inchipuit de artisti in mod diferit, ei formand diverse versiuni ale sacrului prin prisma interpretarii personale, momentul fiind de neinteles pentru natura umana. Fiecare pictor a avut propriul mod de a-si dezvalui spiritualitatea, de a interpreta religia, dar toti au sarbatorit cu bucurie si speranta Invierea lui Hristos, victoria Celui Inviat asupra mortii.

Paste fericit!

Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta

  • Fra Angelico- Invierea lui Hristos si femeile la mormant, 1440-1442
  • Piero della Francesca – Invierea (1450-1463)
  • Peter Paul Rubens – Invierea lui Hristos, 1616
  • Andrea Del Castagno- Invierea lui Hristos, 1447
  • Paulo Uccello- Invierea (vitraliu), 1443
  • Giotto- Invierea (Noli me tangere), 1303-05
  • Andrea Mantegna- Invierea, 1457-59
  • Tiziano Vecellio- Invierea – Polipticul Averoldi, 1520-22
  • Rembrandt van Rijn- Invierea, 1639

14 comentarii la „Pastele si Invierea lui Hristos in zece opere de arta

  1. Ce articol frumos, te felicit din suflet. O mare parte din acesti pictori i-am studiat în liceu la istoria artei chiar cu cateva dintre lucrurile exemplificate de tine aici. Ce amintiri frumoase! 😊

    Paște fericit si sărbători liniștite!

  2. Paste fericit! Mi-am propus sa ajung si eu la Florenta sa vad bisericile lor inca de cand am vazut serialul cu Da Vinci. Acum insa, poate vom merge peste doi ani, mai repede nu cred.

  3. Ce frumoase sunt!
    Vad ca sunt multe pictate de italieni, cred ca ei au si cele mai faine opere de arta.
    Poate bagi un articol si despre sculpturi, pe mine de exemplu m-a impresionat „Pieta”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.