carteCraiova LifeExperiente Food

„Confesiunile unui cafegiu” sau o viata in cautarea cafelei perfecte

“Confesiunile unui cafegiu” sau o viata in cautarea cafelei perfecte

Am inceput sa citesc „Confesiunile unui cafegiu” de cand mi-a adus-o curierul. Am comandat-o pe LibMag.ro. M-a captivat imediat, dar dupa cateva pagini mi-am dat seama ca lipsea ceva. Cum sa ma bucur complet de ea fara a avea alaturi o cafea Avedis preparata de Gheorghe Florescu? Nu avea niciun haz, asa ca am lasat cartea si am plecat la cumparaturi. N-a fost nevoie sa merg pana la Bucuresti, la magazinul marelui cafegiu, Delicatese Florescu, exista in Craiova un magazin care desface aceasta cafea, Anya Delicatese.  Acolo, la loc de cinste, am zarit chiar prima editie a cartii, cu autograf. Volumul meu face parte din a treia editie, fapt care-i atesta aprecierea din partea cititorilor.  „Confesiunile unui cafegiu” este incontestabil un bestseller."Confesiunile unui cafegiu" sau o viata in cautarea cafelei perfecte

„Confesiunile unui cafegiu” sau o viata in cautarea cafelei perfecte

Cafeaua imi este ritual de dimineata, dar pentru domnul Florescu a fost si este un mod de viata. „Confesiunile unui cafegiu” este povestea unui om care nu numai ca iubeste cafeaua, dar este si pasionat pana la obsesie de descoperirea aromelor si savorilor perfecte in urma tehnologiei de prajire. Cartea este tot o urmare a acestei pasiuni, iar succesul ei i-a adus domnului Gheorghe Florescu posibilitatea materiala de a-si deschide magazinul actual, nu departe de fostul loc din Sfintilor. Daca treci pe aceasta strada, intra macar pentru cateva momente, inauntru il poti cunoaste pe autor si poti vedea cum transforma semintele verzi fara aroma intr-o cafea delicioasa, fragila, aromata.

"Confesiunile unui cafegiu" sau o viata in cautarea cafelei perfecte

An aparitie: 2017
Autor: Gheorghe Florescu
Categoria: Memorii Jurnal
Editie: Cartonata
Editura: Humanitas
Format: 210 x 150 mm
Nr. pagini: 520

Ceea ce bem noi se poate numi cafea?

De la primele pagini ale cartii am pus sub semnul intrebarii calitatea cafelei pe care o bem noi astazi, in mod curent, si am intrezarit ceea ce ar trebui sa fie, o forma de arta. Piata de cafea este astazi saturata, dar accentul este pus pe cantitate si nu calitate. Poate de aceea se raspandeste atat de bine diferentierea si diversificarea pietei, se cauta cultivarea gusturilor, culturile speciale, artizanale. De aceea are si domnul Florescu succes cu magazinul sau, in tot Bucurestiul nu mai are nimeni experienta si pasiunea sa in prajit cafeaua.

O poveste unica cu aroma de cafea

Povestea sa este unica, lectiile de prelucrare a cafelei le-a luat de la Dai-Dai (in armeana inseamna unchiul), porecla sub care era cunoscut Ohanes Aznavurian, gestionar al celui mai renumit magazin de coloniale din Bucuresti. De fapt cafeaua a jucat un rol mare in viata sa inca din pruncie, este finul familiei Georgescu, proprietari de magazine care inchiriasera unul dintre ele unor armeni pentru desfacerea de cafea.  De mic privea admirativ, curios, procesul de prajire si asta i-a marcat viata. Apoi a devenit baiat de pravalie la bacania lui Moscovici, unde a deprins comportamentul fata de client. Poate aici i s-a dezvoltat talentul de povestitor, I-a placut comertul unde in aceea vreme erau multe oportunitati si terminand liceul s-a angajat la Agentia de import. Relatiile solide de aici i-au ingaduit sa patrunda in sufletul comertului comunist al acelor vremi si apoi a preluat magazinul lui Avedis Carabelaian ( varul lui Dai-Dai) din Hristo Botev 10. Interesant mi se pare ca un roman a continuat un mestesug care era facut cu predilectie de catre armeni si ca el scrie aceasta carte in care apar atatea date despre istoria familiilor armenesti din Bucuresti.

In revista TineOut am gasit un interviu cu Gheorghe Florescu:

„-Aţi condus o prăvălie de cafea, pe vremea comuniştilor?
-Da, pe Bd. Hristo Botev nr. 10. Foarte aproape de Piaţa Rosetti, care era punctul de vărsare a două mari cartiere: Titan-Balta Albă şi Drumul Taberei. Tot aici erau toate oficiile de spionaj ale României, în acele întreprinderi comerciale de export în care erau numai ofiţeri sub acoperire. Şi toţi voiau să aibă succes în activitate, aşa că le trebuia un „stimulent“; acest stimulent a fost cafeaua Avedis.
-Avedis?…
-„Avedis“, în limba armeană, înseamnă Buna Vestire. Şi este prenumele maestrului meu, cafegiul Avedis Carabelaian. El a fost furnizorul Casei Regale, starostele cafegiilor din România. Eu am fost ucenicul lui, timp de trei ani am stat lângă el.
-Ce v-a învăţat? Să faceţi cafea, să o vindeţi sau să o cumpăraţi?
-Integral! Am făcut studii complete: filosofie, tehnica vânzării cafelei, a discuţiilor cu un client, indiferent ce fel de om era… El avea o vorbă: „Dacă îţi intră în prăvălie un nebun, nu trebuie să fii nebun ca el. Trebuie să fii docil şi să cauţi să scapi cât mai repede de el.“ Fiindcă întotdeauna când se iveşte un scandal într-un magazin, negustorul e vinovat. „Eu servesc“: ăsta e crezul meu. Şi am servit întotdeauna pe cei mai mari oameni, pe artişti. A fost o şansă a vieţii mele să strâng, în câţiva zeci de ani, cei mai renumiţi actori.”

Primul efect al cartii asupra mea

Primul efect al cartii asupra mea s-a manifestat devenind mult mai analitica in aprecierea cafelei baute. Acum ii caut corpul atat in impresia tactila lasata pe cerul gurii, dar si in amestecurile enumerate pe punga de cafea,… daca exista. Gust aciditatea cu varful limbii si ii caut aroma stralucitoare, racoritoare sau fermecatoare, discern luminozitatea, caut gustul de pamant, usor picant, tonurile si subtonurile delicate, subtile. Pana acum nu stiam ce si unde sa caut, doar beam cafea.

Al doilea efect al cartii

Cartea „Confesiunile unui cafegiu” mi-a reamintit atmosfera ultimilor ani de comunism si a primilor ani de dupa revolutie.  Ea are valoarea unui document, este o sursa valida si valabila de informatii a realitatii acelor ani. Intalnesti in paginile ei elita bucuresteana din cultura, educatie, medicina, drept, teologie, arta, etc. Toti il cauta initial datorita capacitatii sale de a procura orice, ca apoi sa fie cuceriti de omul din spatele tejghelei si sa se imprieteneasca. Intotdeauna in jurul unei cesti de cafea oamenii incep sa schimbe idei, sa gandeasca cu voce tare, asa se preconizeaza schimbarile, actiunile hotaratoare. La fel si in garsoniera din spatele magazinului. Aici se aduna clientii speciali: actori, scriitori, profesori universitari, la o cafea Avedis stropita cu un coniac frantuzesc sau o votca, depinde de gusturile fiecaruia. Unii dintre ei erau deja prieteni, altii se cunosc aici, iar cafeaua le e forta centripeta ce-i atrage in conversatii lungi. Aici vin  Liviu Ciulei, Ion Caramitru, Nichita Stanescu, N. Carandino, Horia Caciulescu, Emil Botta, Adrian Paunescu, Mariana Mihut,  Amza Pellea, Emanoil Petrut. Evoca o Mecca a scriitorilor, artistilor, departe de ochii  securitatii, chiar daca si aceasta era clientela a magazinului. Cartea sa acopera factual golurile de informare prezentand realitatea acelor ani.  Am trait 21 de ani in comunism si imi amintesc exact de cozile din fata sau mai bine zic din spatele magazinelor, de penuria de alimente si a celor necesare traiului de zi cu zi, de micul trocul care se facea. Eu de exemplu faceam proiecte colegilor contra unt, sapun, carti, haine. Cafeaua adevarata era un lux si inca nu-i prinsesem gustul, ma multumeam cu nechezolul din comert.

De ce a scris autorul aceasta carte?

In „Confesiunile unui cafegiu” domnul Florescu ni se confeseaza ca o functie terapeutica si eliberatoare, refacand istoria anilor de comunism.  Cafeaua atat de iubita i-a adus multe bucurii si oameni deosebiti aproape, dar si o condamnare de 11 ani din care a efectuat 3.  In „Confesiunile unui cafegiu” vei gasi si dovezi a celor indurate in penitenciar. Sper ca aceasta carte sa-l fi eliberat intr-o mica parte de amintirea traumatica si experienta carcerala. Simt ca si-a dorit pentru aceasta carte o finalitate educativa, sa formeze gustul pentru cafeaua adevarata si sa arate lectii de demnitate si de rezistenta  a oamenilor simpli, a elitei bucurestene in fata mecanismului de control ce l-a reprezentat comunismul."Confesiunile unui cafegiu" sau o viata in cautarea cafelei perfecte

Inchei aceasta recenzie a cartii „Confesiunile unui cafegiu” prin cuvintele domnului Florescu:

„Aceste pagini nu sunt si nu pretind ca ar fi altceva decat niste confesiuni, apartinand unui om care a fost martorul unor evenimente si intamplari semnificative pentru timpurile in care a trait. Si totusi acum, la sfarsit, ma cuprinde un sentiment al datoriei implinite. Da, era de datoria mea sa scriu toate acestea, macar pentru a-mi demonstra mie insumi ca nu am facut umbra pamantului degeaba.”

P.S.

Pentru cei mai ocupati sau pentru cei care vor un concentrat din carte, editura Humanitas a scos un audiobook in lectura maestrului Victor Rebengiuc.

Alte reviewuri gasesti in categoria Cartea Saptamanii.

10 comentarii la “„Confesiunile unui cafegiu” sau o viata in cautarea cafelei perfecte

  1. mi-ai atras atentia cu aceasta carte! mi-as dori sa ajung in magazinul domnului florescu, cred ca m-as simti ca-n rai! iubesc cafeaua si sunt convinsa ca e din ce in ce mai greu sa gasesti lucruri de calitate in ziua de azi!

  2. Asa este, in zilele noastre se pune foarte mult accentul pe cantitate, iar cafeaua nu este de cea mai buna calitate. In ultima vreme am inceput sa ascult si carti audio atunci cand fac diverse treburi.

  3. La fel ca si tine, cafeau este un ritual de dimineata si nici nu am incercat prea multe sortimente ca sa pot defini atat de bine gustul unei cafele. O pasiune, o asa mare dragoste pentru cafea, nu putea sa ramana neimpartasita.

  4. Am devenit si eu o mare iubitoare de cafea in ultimul timp si cred ca ar fi interesant sa gust si eu cat mai multe tipuri de cafele. O carte interesanta si cred ca plina de informatii pretioase

  5. Dimineata ma gandesc prima oara la gustul cafelei si abia apoi incep sa mi se invarta rotitele si sa ma gandesc la ce-am de facut. Cafeaua este perfecta, este buna si n-as putea trai fara ea. Mi-as dori si eu sa lecturez aceasta carte

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *