Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?

Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?

Ma aflu in postura Cetateanului turmentat, alegator nestiutor care trebuie sa fiu dirijat pentru a-mi pierde ticul verbal: “Eu cu cine votez?” Votarea in acest caz se refera la imbunatatirea capacitatii de a alege dintre multiplele asocieri de branza si vin ce le pot face acasa sau la organizarea unui eveniment. Cum sunt #fanbranza din leagan, nu am probleme in aceasta directie, dar ce ma fac cu celalalt aliment caruia nu-i cunosc prea bine atributele? Particip la degustari, iar ultima s-a desfasurat la hotelul Rexton. Combatanti alaturi de mine pe frontul evenimentului  “Branzeturi cum se… cuVin”  organizat de Asociatia Bloggerilor Olteni si Dictionar Culinar au fost si de asta data bloggerii, dar cu un plus de instagrammeri distinsi la #instacraiova. Vinurile au fost soiuri romanesti vinificate de Odobesti, Crama Senator Wine, iar branza a venit de la sponsorul nostru pufos, Delaco.Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?

Ne-au fost prezentate trei asocieri :

  • Feteasca Regala  –Brie, in compania crackers;
  • Feteasca Neagra –  Cascaval Sofia Delaco, in anturajul unor struguri negri;
  • Babeasca Neagra – Grana Padano Delaco, insotite de piperul mozaic;

iar fiecarui participant i-a revenit sarcina de a alege pe cea care-i “gadila” cel mai bine simturile. Ca sa fie decizia mai grea doua dintre vinuri: Feteasca Regala si Feteasca Neagra erau denumite dupa Stefan cel Mare, iar Babeasca Neagra dupa Alexandru Ioan Cuza.  Dificila selectia dintre cei doi domni moldoveni, dar l-am ales pe cel care a desavarsit unirea din asocieri. Ai ghicit, Alexandru Ioan Cuza a format cea mai buna asociere unitara din Babeasca Neagra si Grana Padano in atingerea scopului cautat. Cumva indirect l-am ales si pe Stefan cel Mare, deoarece se pare ca el ar fi dat denumirea de Babeasca Neagra acestui soi romanesc de vin.

Pe cei doi domnitori ii intalnisem la Oltenia Wine Fair, tronand bucurosi peste soiurile romanesti de vinuri alaturi de colegii de podgorie ai Cramei Senator Wine, dar nu i-am gustat. Acum insa, in atmosfera eleganta a restaurantului Rexton si avand parte de explicatiile somelierului Narcis Neagoe, am reusit sa abordez cele trei vinuri din perspectiva tuturor simturilor. Am vizualizat stralucirea vinurilor, transparenta, lacrimile, am cautat in pahar cele trei tipuri de arome ale lor, am ascultat dialogul dintre pahar si vin, ca mai apoi sa vad cum se unesc fiecare cu branza. Initial am decis sa dau note asocierilor fix ca la scoala, cinci puncte vinului si cinci puncte branzei, urmand ca sa fie aleasa castigatoare asocierea care intrunea nota maxima. N-a fost chiar asa, trebuia gandit in termenii unirii si nu singularizat. Am pastrat notarea gandindu-ma ca fiecare aliment din cele doua avea cate cinci atribute care ar fi fost bine sa le evidentiez. Aveam sa aleg raspunsul sinergetic care ar fi insemnat bucurie, descoperire, implicare. Eram constienta ca alegerea mea putea sa difere de a celorlalti, dar mereu vom fi diferiti unii de altii, dar faptul ca ne pasa indeajuns incat sa ne exprimam parerile, este un dar ce trebuie acceptat.  Cum alimentele nu vorbesc de la sine m-au ales pe mine ca traducator al atributelor lor.Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?

Citeste:  La masa cu Decebal, degustare de branza si vin

Atributele vinului Babeasca Neagra

  • Dulceata. Eu am simtit dulceata de cirese, desi ceilalti de la masa au zis ca-i de visine. Oricum zaharurile erau undeva peste  180g/l.
  • Aciditate. Dupa stralucirea din pahar, menisc, pelicula de apa din menisc, lacrimile clare si blande de pe pahar, arata ca un vin bun cu aciditate ridicata, fapt ce promitea vioiciune si prospetime, indicand si posibilitatea de invechire. Mai apoi am aflat ca era de fapt un vin maturat in butoaie de stejar timp de 12 luni. De la barique ii vine un usor miros vanilat care mie mi s-a parut usor dat in scortisoara.
  • Tanin. Am simtit doar niste taninuri mici, usor obraznice, amestecate cu dulceata cireselor. Culoarea mai putin rosiatica se duce spre culoarea unui vin ce incepe sa se invecheasca.
  • Alcool. Am stiut de la prima degustare ca are in jur de 12 grade, deoarece se simtea posibilitatea de rezistenta in timp, stabilitatea.
  • Corpul. Ca o suma a celorlalte atribute am apreciat vinul ca fiind usor corpolent, apasand limba. Poate de vina este tendinta plantei de a face supraproductie, daca ar fi putin restrictionata planta si culeasa mai tarziu s-ar obtine o corpolenta mai mare, dar atunci n-ar mai fi ceea ce este, adica un vin usor.

Cum vinul nu se bea singur si se insoteste perfect cu branza, aciditatea sa curatind perfect grasimea existenta in branza, urmeaza cinci caracteristici ale Granei Padano.

Atributele branzei Grana Padano

    • Gust. Gust caracteristic, intens si usor dulce,  accentuat de gradul de maturare;
    • Aroma.  Aroma sa de nuci nu se impune peste alte arome, este versatila,  de uz comun in pregătirea mancarurilor cu carne, legume.
    • Textura. Este o branza semi-tare obtinuta din lapte partial degresat de vaca, branza care in procesul de maturare capata textura granulata. Grana Padano este folosita maruntita sau sub forma de fulgi. Timpul este protagonistul sau. In depozite se matureaza sub control strict si acest proces ce dureaza mai mult de un an o formeaza si o transforma.
    • Grasime.   Continutul de grasime este de aproximativ 30%, cea mai mare parte alcatuite din grasimi nesaturate, “bune”. Este un aliment ideal pentru cei care urmeaza o dieta vegetariana sau pentru cei intoleranti la lactoza. Pentru degustare trebuie scoasa afara din frigider cam cu o ora inainte pentru a se oxigena si a capata putina “sudoare”.
    • Corp. Calupul sau roata de Grana Padano este compacta cu o culoare ale carei nuante difera de la galben pai deschis pana la accentuarea intr-un galben pai inchis. Are o crusta sub forma de soric, iar maturarea sa poate fi intre 9 si 24-36 de luni. Este un aliment usor de digerat datorita faptului ca dezvolta multiple enzime in procesul de fabricare, la fel ca procesul digestiv similar celui din corpul uman. Ofera energie, proteine, vitamine, iar 100 de gr din ea se pare ca sunt echivalente cu 160 gr din carne de vita. 50 gr din ea reprezinta 60% din continutul zilnic de calciu, 50 gr reprezinta 75% din doza recomandata de vitamina B12, 50 gr = 54,5 mg colesterol (http://www.granapadano.it).Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?
Citeste:  Ce sortiment de cafea boabe preferi? Ce stii despre cafea?

Asocierea celor doua alimente a fost de bun augur, ambele si-au schimbat gustul si asta in bine. Este o solutie mai buna care-ti ofera satisfactia si aduce o plusvaloare. Trece de la individualizarea fiecareia ca experienta, punct de vedere la fascinatia sinergiei. Pe scurt a avut loc o tranzitie destul de brusca de la o stare la o alta stare ce am perceput-o ca pe o cale transformatoare. Desi altcineva ar fi putut spune ca aceasta branza  ar fi mers mai bine cu un vin cu mai multe taninuri, un vin rosu mai puternic,  adausul de piper i-a dat o nota picanta asocierii, care mie mi-a placut. Fiecare a luat din partea mea nota cinci, dar asocierea nu a luat nota zece, ci o mie.

vin moldovean + branza italiana = unire

Arta imperecherii vinului cu branza la prima vedere pare a fi descurajanta, dar avand o minte deschisa poti descoperi un paradis. Marea majoritate a asocierilor sunt clasice, dar eu zic ca acest lucru nu trebuie sa ne descurajeze, merita incercate si altfel de imperecheri.

Rasfatati-va! Incercati diverse combinatii si una dintre ele va fi cea castigatoare!Eu cu cine votez, Stefan cel Mare sau Alexandru Ioan Cuza?

15 comentarii

  1. Despre vinuri si branzeturi stiu sigur ca fac casa buna impreuna. Grana Padono de la Delaco este o delicatesa. Impreunata cu un vin bun nu poate da nastere decat la o sinfonie de arome. Eu cu cine sa votez?

  2. Nu sunt o mare bautoare de vin, asa ca nu as sti nici eu cu cine sa votez. 🙂 insa alaturarea de vin cu branza este mereu castigatoare 🙂

  3. Hmm. sincer prefer vinurile dulci.Nu beau des decat de pasti , de craciun si eventual o onomastica,dar am o colectie mare de vinuri care mai decare cu sticle interesante.Si cele le-ar sta bine la mine in bar, oricum daca ar fi sa aleg l-as alege pe Stefan ca e de la mine din Suceava :))

  4. Cand vine vorba de vin… Ei bine, si pentru mine e o alegerea fooooarte grea. Cu toate astea, insa… As merge pe vinul alb, e mai fresh, de vara.

  5. in materie de vinuri sunt varza si in materie de branzeturi sunt un matol fericit,nu ma pricep cum sa le asociez si cum sa le beau,insa le beau si le mananc asa cum fac rost de ele 🙂

  6. Răsfăț total, vin și brânză, mai lipsesc strugurii, dar cred că nu își aveau rostul pe lângă atâtea sortimente de vin. Eu aș vota cu domnul Cuza, pentru că prefer vinurile roșii, dar și cele albe sunt pe sufletul meu dacă sunt demidulci sau dulci.

  7. Nici eu nu cunosc atat de multe informatii despre vinuri sau branzeturi, insa ma bucur ca am aflat de la tine despre ele.

  8. Cu brânză nu prea asociez vinul, însă consumat cu mare moderaţie, pe mine mă ajută din punct de vedere medical 😛

    1. Author

      De data asta alegerea a fost mai usoara in sensul ca n-au fost decat trei imperchieri, dar cand sunt sase arat fix ca cetateanul turmentat :))

  9. Imi place vinul rosu, dar nu fac excese, ci doar gust la zile mari. Interesante vinurile prezentate de tine.

Lasă un răspuns