Constantin Brancusi sau arta ce intruchipeaza spiritualitatea traditionala a satului romanesc

Constantin Brancusi sau arta ce intruchipeaza spiritualitatea traditionala a satului romanesc

    Cultura este legătura invizibila care leaga oamenii impreuna.  Datorita migratiei oamenilor pe tot globul pamantesc avem astazi o societate multiculturala si astfel socializam, lucram si traim alaturi de cei care provin din diferite parti ale lumii si au culturi diferite. Modul lor de gandire, de viata, valorile si credinta lor pot fi diferite de a noastra, dar cunoasterea propriei culturi si a celorlalte ne ajuta sa acceptam aceste diferente, extinzand viziunea noastra de diversitatea culturala. Am invatat sa apreciem alte culturi, sa le respectam si sa recunoastem valorile culturale comune ce ne dau sentimentul de apartenenta la continentul european.
    Cultura ne uneste, ne da o identitate si ne ajuta la construirea caracterului, a personalitatii, a gandirii. Limbajul, arta, literatura, muzica, patrimoniul, religia, valorile morale, obiceiurile si traditiile,  tot ceea ce se afla in noi si in jurul noastru, este parte integranta a fiintei noastre si formeaza  cultura noastra. Intelegerea si valorificarea diversitatii culturale sunt chei in combaterea rasismului. Negarea expresiei culturale inseamna limitarea perspectivei asupra vietii si limitarea transmiterii cunostiintelor de la o generatie la alta, scopul principal al culturii fiind promovarea relatiilor sociale pentru viitorul civilizatiei noastre.
  Se spune ca pentru a slabi o societate trebuie sa-i ataci cultura, ea este  resursa centrala a unei societati si fara ea stabilitatea si progresul sunt imposibile.

    Municipiul Craiova impreuna cu regiunea Oltenia au si au avut intotdeauna o viata spirituala intensa,  un patrimoniu cultural important, un specific local si o identitate aparte furnizate de istorie, toate acestea calificandu-le la statutul de capitala culturala europeana,  depunandu-si candidatura pentru titlul de  Craiova Capitala Culturala Europeana 2021.





   Craiova culturala  despre care Constantin Brancusi afirma ca „este locul unde m-am născut a doua oară“ a fost orasul din care dupa  absolvirea Scolii de Arte si Meserii  (care-i poarta azi numele) a plecat spre mirajul Frantei si spre celebritate, cu o bursa de studii asigurata de catre epitropia locala a Bisericii Madona Dudu. El un fiu de taran gorjean, unul  din randul celor multi care au iubit cu patima fiecare palma de pamant si l-au muncit cu sudoare convinsi ca se supara Dumnezeu daca-l lasa sa se napadeasca de buruieni, a fost cel ales pentru a materializa spiritualitatea traditionala a satului romanesc, a fost inzestrat de Creator pentru a arata lumii ca arta are suflet si asta nu intr-un sens metaforic sau alegoric, ci ca reprezentare directa a experientei unui intreg popor.
   Din acest pamant romanesc si-a tras seva si hrana, acest pamant romanesc a facut parte din trupul si sufletul  marelui sculptor  Constantin Brancusi, a carui creatie revelatoare si definitiva este nascuta, crescuta din ogorul strabun romanesc si statornicita in aceasta glie prin sinteza sa – Ansamblul comemorativ al eroilor romani din Primul Razboi Mondial, de la Targu-Jiu. 
  Poate teama ca nu-si va mai revedea plaiurile tarii sau doar dorul de pamantul natal sau poate ambele l-au impresurat si ca sa nu-l cuprinda frigul strainatatii si singuratatii a adus in sculptura  sa spiritualitatea traditionala a satului romanesc. 
   El a indreptat sculptura mondiala pe un drum nou, fiindu-i atat reformator cat si clasic, traind si creeand in interiorul lumii create de Dumnezeu asemeni taranului roman credincios, iar materia prima: lemnul, piatra, au devenit epifanie si simbol al spiritului romanesc. A relevat metafora ” vesnicia s-a nascut la sat ” a lui Blaga si ca stramosii sai tarani a fost patruns de legatura spirituala traita existential intre timpul actiunii si cel al rodirii, intre samanta si recolta, in rugaciune, rabdare si speranta.  Satul romanesc a perceput si apreciat prezenta dumnezeirii in natura, valoarea naturii ca dar al lui Dumnezeu, legatura indisolubila dintre cult si cultura avand la baza agricultura. 
  Spiritualitatea profunda a taranului, lumina credintei, a harniciei, a jertfirii de sine l-au animat, l-au incununat si el a sfintit locul sau pe pamant prin concretizarea filozofie profunde a intelegerii sensului vietii si al mortii in opere nepieritoare de sine statatoare sau cuprinse in Ansamblul comemorativ al eroilor romani din Primul Razboi Mondial, de la Targu-Jiu. Acest memorial  este un motiv de meditatie asupra misterului vietii si iubirii ceresti de dincolo de moarte.
  Pe 19 februarie am celebrat 139 de ani de la nasterea lui Brancusi si in  “Saptamana Brancusi ” 16-22 februarie,  comunitatea bloggerilor din Craiova a ales sa onoreze viata si opera marelui artist printr-o excursie la acest ansamblu monumental. Desi nu era prima oara cand vizitam  acest complex, operele sale m-au surprins initial coplesindu-ma, ca apoi sa ma tulbure profund cu spiritualitatea lor puternica, ducandu-ma cu gandul la ancestral, astfel ca doar cu greu m-am putut desprinde din vraja lor.

    Ca romani avem satisfactia ca detinem aceste lucrari unice, cu semnificatii traditionale si perspectiva moderna, ravnite de orice muzeu din lume si plasate chiar aici in Gorjul natal al lui Brancusi, chemandu-ne mereu spre o adanca meditatie asupra vietii. Chiar daca azi sunt componente ale cotidianului, sunt in continuare un element de sprijin, un impuls si un raspuns la vesnicele intrebari existentiale, o manifestare de spiritualitate concreta redata de Brancusi fiintei romanesti. 
   Creatia sa a ajuns sa-i depaseasca starea umana si sa se ridice pana la nivelul astral prin forta mesajului transmis, prin conceptia ansamblului monumental in memoria eroilor ce s-au jertfit pentru intregirea Romaniei in timpul Primului Razboi Mondial, ansamblul numit de Brancusi “Calea sufletelor eroilor”. Directia de parcurgere a caii  este cea a rotatiei pamantului, urmarita anume pentru a se inscrie in firescul lucrurilor, al naturii. 

Tot ansamblul este o procesiune a sufletului eroilor avand trei popasuri pana a ajunge sa se inalte la cer. Este o materializare a traditiei romanesti legata de cultul mortilor cu toate obiceiurile legate de Marea Trecere.
   Sufletul iese din apa curgatoare ( Jiul), simbol al calatoriei fara intoarcere si isi incepe calea la “Masa Tacerii” alcatuita din doua pietre ca de moara, locul de reculegere in fata vietii si a mortii, un simbol al reunirii familiei si al meditatiei inconjurate de doisprezece scaune de piatra. Scaunele sunt asezate la distante mari parca facute pentru umbrele celor ce nu mai sunt si au forma de clepsidra simbolizand trecerea timpului si totodata amintind de numarul apostolilor.
   De aici porneste o alee- “Aleea Scaunelor”– al doilea reper constituit din doua siruri de scaune de piatra grupate in ritm de trei (3×5), ce strajuiesc calea si simbolizeaza trecerea in spatiu prin viata, cu momentele sale de cugetare asupra etapelor vietii.
  Al treilea reper “Poarta Sarutului” vegheaza ca o faptura magica la toate actele importante ale omului, pe sub poarta omul trece la casatorie dar si la ingropaciune spre locul de veci. Preia tema sarutului si cele doua fiinte sunt gravate pe toata lungimea pragului de sus a portii, iar cei doi piloni pastreaza doar ochii cuplului si semnifica flacara iubirii care asigura triumful vietii asupra mortii cat si o poarta spre rai, spre Creator.
   La jumatatea caii intalnim biserica cu hramul Sfintilor Petru si Pavel, popas obligatoriu in drumul spre nemurire. 
   Aleea Eroilor continua pana pe colina unde se inalta “Coloana fara Sfarsit”, opera centrala a ansamblului, cea care inalta simbolic sufletele eroilor neamului la cer, legand astfel cerul cu pamantul. Ea este formata din 15 module intregi alcatuite din trunchiuri de piramida din fonta, iar la capete doua semimodule care indica lipsa inceputului si a sfarsitului, a infinitului. Formele sale romboidale duc cu gandul la tema mitologica de axa a lumii, de arbore celest, de mijloc de comunicare cu cerul evidentiind simbolic ascensiunea sufletelor in zborul lor spre viata vesnica. Brancusi insusi a definit Coloana fără Sfarsit este un cantec etern care ne duce cu sine in infinit, dincolo de orice tristete sau bucurie factice.”
  Acest ansamblu monumental “Calea Eroilor” alcatuit din piatra si metal din Targu Jiu ce cinsteste moartea eroica si in acelasi timp aduce un elogiu vietii nepieritoare, este inscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Numai el singur  si ar fi de ajuns ca sa-i dea Craiovei statutul de capitala culturala europeana.
  Nu este persoana care la aceasta intalnire cu capodopera nesfarsita in semnificatii, sa nu simta nevoia impartasirii impresiilor sale, care isi dezvaluie tainele treptat, treptat, fara sfarsit.
  In Craiova au avut loc intre 14-15.03 “Zilele Constantin Brancusi la Craiova” editia a III-a la Palatul Jean Mihail, actualmente Muzeul de Arta al Craiovei redeschis de curand dupa o vasta renovare. 
  Acest muzeu printre expozitia permanenta ce contine 300 de lucrari de pictura, sculptura, arta religioasa si decorativa, este unul din primele din lume care au dedicat un spatiu permanent prezentarii operelor marelui sculptor, numit Cabinetul Constantin Brancusi
  Aici se gasesc in expunere si constituie cele mai valoroase piese ale muzeului urmatoarele capodopere: Orgoliu (1905), Cap de baiat (1906), Sarutul (1907), Coapsa sau Fragment de tors (1909-1910), Vitellius (1898), Ecorseul (1902) si Domnisoara Pogány (1913).
 In curand, adica pana la finele anului 2015 Constantin Brancusi va avea la Craiova un muzeu omagial, sub forma unui Centru International, o investitie fara precedent in tara, pe care Consiliul Judeţean Dolj il va ridica in curtea Muzeului de Arta din oras, cu o investitie de sapte milioane de euro. Acest loc va putea pune mult mai bine in lumina lucrarile artistului si se preconizeaza a deveni un fel de centru de pelerinaj cultural.
    Daca esti sculptor profesionist accepta provocarea lansata de Casa de Cultura Traian Demetrescu si participa la Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”  putand astfel sa contribui la imbogatirea spatiilor publice din Craiova cu lucrarile tale.

  Daca esti blogger accepta provocarea lansata de Casa de Cultura Traian Demetrescu  in cadrul proiectului “De vazut, de trait si de povestit despre Craiova Culturala” scriind despre   evenimentele culturale  prezentate pe site-ul CraiovaCulturala.ro la care ai participat sau la care ai fi vrut sa participi si te poti numara printre cei trei premianti olteni sau cei trei premianti din afara Olteniei in cadrul festivitatii din data de 9 Mai – Ziua Europei de la TRADEM.  Blog Meet-ul Craiovean din aceeasi zi te asteapta sa povestesti din aventurile tale blogosferice si daca te numeri printre  finalisti vei fi recompensat si baneste, iar cei trei bloggeri castigatori care nu locuiesc in Craiova vor beneficia la ridicarea premiului de decontarea transportului plus o noapte de cazare pentru a vizita mai bine orasul. Atmosfera orasului este romantica, boema, oamenii sunt calzi, vorbesc tare de mereu ai impresia ca se cearta si sa nu te sperii,  vorbesc in permanenta.
  Daca esti craiovean te invit sa participi ca voluntar in cadrul proiectului Craiova Capitala Europeana a Culturii 2021, astfel iti poti folosi cunostiintele in folosul comunitatii, te poti distra si in acelasi timp iti poti face noi prieteni.
  Daca esti roman ai deja o identitate ca un concept alcatuita din idei, ideologii si mod de a vedea lumea, construita social si istoric si stii cat de  necesara ne este cultura in dezvoltarea societatii. Fara cultura oamenii ar fi doar niste animale care ar face totul bazate pe instinct transmis biologic. Numai cultura poate crea o societate cu traditii, valori si obiceiuri. Sprijina in acest sens proiectul de capitala europeana al Craiovei si impreuna vom face din intelegerea culturii un factor de dezvoltare durabila.
  Autoritatile locale promoveaza prin acest proiect Craiova Capitala Europeana 2021 dezvoltarea urbana luand in considerare conservarea valorilor culturale locale, intocmind strategii urbane de dezvoltare locala axate pe valorificarea patrimoniului si identitatii locale, pe perspectivele structurale si functionale generate de cultura locala, ce au ca scop traversarea crizei economice actuale printr-un management urban care sa ridice perceptia mentala a calitatii statutului cultural al orasului.
Cultura este ceva natural ca si respiratia!
 Nu lua patrimoniul istoric si cultural de la sine, fii o fiinta umana culturala si istorica constienta!

8 comentarii

    1. Cred ca si eu am foat ultima data acolo acum 10 ani. Am fost in schimb in trecere prin oras de mai multe ori si am aruncat mai mult privirea catre aceste opere neavand timp de reculegere in fata lor.

    1. Pacat ca statul roman din 1967 a refuzat mostenirea lasata de el si anume atelierul sau parizian.

  1. Sunt multe lucruri pe care nu le cunoastem referitor la geniul sau filozofic, spiritul sau liber sau chiar viata lui.

    1. Mass media ar putea promova mai mult artistii de geniu ai acestei tari, dar pana atunci in Oltenia sunt diverse manifestari de arta legate de Brancusi.

Lasă un răspuns