Intrand pe mai multe magazine online de fashion, m-am tot impiedicat de cativa termeni aflati pe etichetele hainelor: Viscoza, Modal, Tencell, Lyocell, Bamboo, etc. Am articole vestimentare fabricate din ele si nu tot timpul le-am ingrijit corespunzator, dovada starea precara a unora.
Ce reprezinta acesti termeni- Viscoza, Modal, Tencell? Fibre naturale sau fibre sintetice? Cum se comporta la calcat, spalat, purtat? Cum se simt pe piele? De obicei caut ca articolele de imbracaminte sa contina tesaturi din fibre naturale, sa fie confortabile, cu grad mare de respirabilitate pentru piele, absorbante de umiditate, fara inmagazinare de energie statica, sa fie moi, rezistente la abraziune, sa aiba o temperatura mica de calcare, iar aceste fibre indeplinesc toate aceste conditii, in plus mai sunt si frumoase si ieftine. Pentru a le putea intretine corespunzator am cautat date despre fiecare fibra in parte.
Tot citind pe internet mi-am dat seama ca fibrele de acest tip se gasesc peste tot: de la haine, la produse de igiena absorbante pana la izolatia cablurilor, lucru care creeaza confuzie, dar si respect pentru chimistii care le-au descoperit. Nu sunt fibre naturale, dar nici sintetice, sunt un fel de struto-camila intre cele doua, un tip de fibre ieftine fabricate din celuloza prin procedee chimice. Suna bine faptul ca sunt produse dintr-o resursa ieftina, regenerabila, problema o constituie faptul ca prelucrarea necesita utilizarea unei cantitati mari de apa si energie, contribuind la poluarea aerului si apei. Modernizarea fabricilor si a proceselor de productie a rezolvat cat de cat acest aspect si acum pe unele articole de imbracaminte apare scris langa tipul de fibra si „eco aware” sau variante asemanatoare.
Cuprins
Raion
Prima astfel de fibra celulozica a fost descoperita in 1855, brevetata si fabricata in Franta, in 1894, si s-a numit initial „matase artificiala”. In 1924 a fost adoptat de catre industria textila termenul oficial de Rayon. Fiind obtinut din celuloza proprietatile erau asemanatoare cu cele ale fibrelor celulozice naturale cum ar fi bumbacul, inul si nu cu cele sintetice termoplastice, pe baza de petrol, cum ar fi nailonul si poliesterul. Raionul absorbea mai bine umiditatea decat bumbacul, era confortabil de purtat, usor de vopsit, rezistent la distrugerea insectelor, moale, rezistent, etc. Desi pretul bumbacului era in continuare mai mic decat al sau, lucru care-i dadea un handicap competitiv, in curand fibra celulozica a invadat piata in amestecuri cu nume diferite: Viscoza, Modal, Lyocell, Tencell, in functie de procesul chimic de descompunere a celulozei.
De ce? Pentru ca este o fibra versatila si are capacitatea de a fi amestecata cu alte fibre pentru a reduce costurile, a obtine diverse finisaje, proprietati. Fiind fibra celulozica arde, dar poate capata finisaj ignifug, nu este afectat de inalbitori, poate capata finisaj lucios, moale, are rezistenta la contractie, absorbtie maxima si alte caracteristici ce o fac alegerea ideala pentru designeri.
Celuloza este o fibra ce se gaseste in plante, copaci si care confera rezistenta structurala. Compusul natural de celuloza este hidrofil, adica absoarbe apa si acesta este motivul pentru care viscoza, modal si tencel sunt materiale care absorb transpiratia si fac tesaturile atat de respirabile pentru piele.
Similitudinile dintre cele patru fibre denumite generic „fibre celulozice regenerate” creeaza confuzie si contribuie la practicile necorespunzatoare de ingrijire. Desi au acelasi continut de fibre ele necesita diferite metode de ingrijire, asa ca citeste etichetele, cauta denumirile comerciale si urmeaza recomandarile de ingrijire. Diferentele dintre viscoza, modal, tencel sunt subtile. Se refera mai mult la procesul de fabricatie si structura de filare a fibrei.
Vezi si: Moda durabila si moda etica
Vezi si: Fast Fashion si Slow Fashion
Prima generatie- Raionul si Viscoza
De la prima productie, la inceputul secolului 20, s-au schimbat mult caracteristicile acestor fibre. Ele pot fi caracterizate de pierderea stabilitatii, avand tendinta de a se contracta sau de a se intinde usor la umezeala, rezultand modificarea dimensiunilor pana la 10%. Exista astazi un finisaj care se aplica pe aceste fibre astfel incat sa fie limitata contractia la 3%, articolele putand fi spalate la masina, dar e posibil cateodata ca sa fie recomandata curatarea uscata, chimica a lor pentru a-si pastra aspectul.
Viscoza este un tip de raion. Ea a fost creata in 1883 de catre Edward John Bevan si Charles Frederick Cross. In timp ce materiile prime ale raionului pot fi bambus sau celuloza din lemn, viscoza este derivata din celuloza din lemn si fibre vegetale, care sunt transformate intr-un lichid vascos care apoi sufera o serie de procese chimice. Este o tesatura antistatica, destul de absorbanta atat pentru umiditate, cat si pentru culoare, ceea ce o face foarte usor de vopsit. Ea este hipoalergenica, capabila sa se mentina racoroasa pe timp cald si, de asemenea, utila in a oferi ca izolator in cazul temperaturilor scazute.
Principalele probleme ale vascozei se rezuma la tendinta sa de a se micsora in timpul spalarii si scamosarea la o utilizare frecventa. Mai are tendinta de a dezvolta mucegai atunci cand nu este uscata in mod corespunzător. Viscoza a fost folosita in ultimii ani in mod intensiv, mai ales in articolele de imbracaminte ieftine si de calitate proasta, lucru care i-a stirbit un pic din stralucire, dar un semn al importantei sale este ca se regaseste in colectiile tuturor marilor case de moda.
A doua generatie- Modalul
Productia de viscoza a fost rafinata 100 de ani pentru a o face usor de intretinut depasindu-se slabiciunea la umezeala a fibrelor si imbunatatindu-se tehnologia s-a descoperit modalului in 1951, in Japonia. Unul dintre cei mai cunoscuti producatori este compania austriaca Lenzing AG, care comercializeaza Lenzing Modal marca inregistrata in sistemul global de certificare. Modalul are proprietati superioare viscozei: este mai matasos, mai moale fiind folosit la lenjeria de corp, este cu 50% mai absorbant decat bumbacul, isi mentine culoarea chiar daca este spalat des cu apa calda, lucru ce-l recomanda pentru imbracamintea activa, are o rezistenta impresionanta la contractie sau intindere, poate fi mercerizat pentru luciu si rezistente sporite ale tesaturilor, se simte racoros pe piele, este rezistent la foc. In plus, Lenzing a dezvoltat pentru producerea Modalului procese de mediu inovatoare si tehnologii non-toxice care-i permit conservarea resurselor si minimizarea emisiilor.
A treia generatie- Tencell
Tehnologia sa a fost dezvoltata in America, in jurul anilor 1972, apoi continuata in Anglia, in anii 1980, iar fibrele numite Tencel. In 2000 divizia Tencel a fost vanduta companiei Lenzing AG care a inclus-o in Lenzing Lyocell, fabrica intrata in functiune in 1997, dar i-a mentinut denumirea comerciala de Tencel. Tencel este pur si simplu un nume de marca al unui tip de lyocell. Este o fibra care utilizeaza ca sursa celulozica eucaliptul, iar copacii sunt crescuti in mod durabil fara insecticide si pesticide. Tesaturile au proprietati similare in ceea ce priveste moliciunea, durabilitatea, calitatea, in plus au abilitatea de a absorbi excesul de transpiratie si sa-l elibereze rapid. Un alt tip de lyocell este Bamboo, fibra ecologica regenerabila provenit din bambus. Productia de lyocell utilizeaza un tip diferit de solvent (viscoza si modalul utilizeaza soda caustica) pentru a extrage celuloza din lemn, un compus organic netoxic. Un produs secundar si pozitiv al acestei metode de productie diferita este ca structura interna a fibrei este mai uniforma, ceea ce imbunatateste calitatile hidrofile.
Este de laudat amprenta ecologica pozitiva a fabricilor Lenzing, ele folosesc pentru cultivarea copacilor mai putin teren decat bumbacul, in procesele tehnologice au un nivel scazut de apa de la zece la douazeci de ori mai mica decat la bumbac, iar faptul ca nu utilizeaza insecticide, pesticide ( Bumbacul neecologic utilizeaza 25% din pesticidele lumii) fac din brand o alegere fireasca.
Cum se intretin fibrele de Viscoza, Modal, Tencel, Lyocell?
Spalat
Se pot spala toate trei fara probleme, dar trebuie citita eticheta. Diferentele dintre aceste fibre pot depinde in functie de sursa de fibre, de procesul de fabricatie si de substantele chimice utilizate, de structura fibrei si de eventualele calitati si caracteristici ale produsului finit, de exemplu moliciune, aspect, etc. Dintre toate fibrele regenerate, viscoza este cea mai slaba, fapt care duce la amestecul ei in special cu poliesterul pentru imbunatatirea durabilitatii, uzurii, intretinerii si rezistentei mai bune. Vascoza nu este indicat sa fie frecata, periata, rasucita deoarece s-ar putea sa aiba fibre scurte si atunci se scamoseaza. E posibil ca viscoza sa trebuiasca sa fie spalata la temperaturi pana in 40 grade. Tesaturile din viscoza pot fi spalate usor, la mana, cu apa rece si un detergent slab. Se storc usor si nu se rasucesc energic. In masina se utilizeaza un ciclu delicat de uscare cu o viteza scazuta de centrifugare. Ar trebui evitata folosirea inalbitorilor cu clor pentru ca acestia inlatura culoarea si slabeste fibrele.
Vezi si: Ruleta ruseasca cu sase bluze
Calcat
Deoarece retin umezeala toate aceste fibre se usuca foarte repede si la calcare este necesar un nivel mediu de caldura pentru ca altfel se poate deteriora materialul.
Viscoza, Modal, Tencel, Lyocell sunt fibre puternice care fac ca imbracamintea nostra sa fie mai robusta in sensul ca dureaza mai mult si este mai confortabila. Dintre acestea eu prefer modalul, mi se pare mai usor de intretinut si este mult mai moale. Tu din ce fel de fibra preferi sa iti fie confectionate hainele?
14 comentarii la „Viscoza, Modal, Tencel, Lyocell. Ce sunt si cum se intretin?”
Super informatii! Am aflat acum si eu ce este cu aceste fibre, ce sincer sa iti spun le cam evitam. Multumesc pentru lamuriri.
Eu aleg de multe ori bumbac organic, dar si cu putina microfibra pentru a avea o tinuta buna.
Eu nu prea am dat importanta, sincera sa fiu. Am multe din bumbac. Chiar o sa ma uit peste etichete.
Wow, ce de chestii am aflat! Habar nu aveam toate astea. Bine, pentru mine bumbacul e important sa fie pe eticheta…
Recunosc ca m ai prins, nu stiam nimic despre aceste lucruri, nu prea dau mare importanta la eticheta.
Incerc sa respect si eu anumite lucruri trecute pe eticheta, insa nu mereu imi ies toate asa cum mi le doresc.
Foarte multe informații utile ne-ai dat.
Într-adevăr, informațiile de pe etichete trebuie citite pentru o utilizare bună a produsului cumpărat.
Mulțumesc pentru recomandări!
Singurul lucuru care ma interesa era sa fie din bumbac, dar acum mi-ai schimbat ideile. O sa fiu atenta la etichete 🙂
Prefer vâscoza, se găsește tot mai rar – am haine deosebite de 30 de ani și se comportă excelent. Compoziția celorlalte materiale nu o cunoșteam…mulțumesc pentru informații!