Brâncuși a provocat lumea artei să reconsidere ce este cu adevărat sculptura și a schimbat modul în care generațiile următoare creează și percep arta. Locuind în Craiova m-am întânit devreme cu lucrările sale (Muzeul de Artă din Craiova conține 8 exponate) și în plus, Brâncuși s-a născut în 1876 în România rurală, nu departe de Craiova, la Hobița, un sat din comuna Peștișani, județul Gorj. Între 1894 – 1898 a fost elev la Școala de arte și meserii din Craiova, iar cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase din București le-a putut finaliza datorită burselor de studii acordate de către Biserica Madona Dudu Craiova și Prefectura Județului Dolj. Genialul țăran oltean care a revoluționat sculptura contemporană a locuit destul în Craiova cât să-și lase amprenta definitivă pe acest oraș, iar oltenii în spiritul asumării identității cultural-istorice să-l poată reclama, modificând o „țîră” vechea campanie, “Brancuși e de-al meu“. Apartenența la o țară sau o regiune provoacă atașamente emoționale profunde. Te simți apropiat față de cineva care a fost inclus in registrul de nasteri al ariei geografice careia ii apartii, chiar dacă nu-l cunoști personal. Dacă are parte de recunoaștere, faimă, succes, simti ca le câștigi si tu odată cu el, desi nu ai contribuit in niciun fel la formarea sa. Adevărul este ca sentimentul național, regional sau de grup, chiar dacă poate părea usor irational, este foarte puternic. Nu contează ca nu ești rudă, contează percepția rudeniei. Și ce blogolteni am fi fost noi, ASociația Bloggerilor Olteni, dacă n-am fi vizitat expoziția eveniment Constantin Brâncuși, cea mai importantă expoziție din România ultimei jumătăți de secol dedicată lui Brâncuși și anume – „Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Timișoara? Ne-am cam șucărit când Timișoara a fost aleasă Capitală Europeana a Culturii, dar cum o parte importantă din populaţia Banatului are rădăcini olteneşti și unii dintre noi au ajuns „fruncea” Banatului, ne-a trecut repede.
Dacă oltenii au venit în Banat încă din 1600 în căutarea unei vieți mai bune, de data aceasta blogoltenii au venit pentru a aduce un omagiu marelui sculptor și pentru a admira felul în care genialul țăran oltean a „făcut piatra să cânte pentru Omenire” în expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”. Nu-i prima dată când ne deplasăm cu clasa de blogolteni prin țară pentru a puncta opera lui Brâncuși și a scrie apoi despre ea. În Săptămana Brâncuși 16-22 februarie, în 2015, am celebrat 139 de ani de la nașterea lui Brâncuși printr-o vizită la la Targu Jiu, la sinteza creatiei sale: „Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. Tot în 2015 am sprijinit candidatura Craiovei pentru titlul de Craiova Capitala Culturala Europeana 2021 scriind mai multe articole printre care și Constantin Brancusi sau arta ce intruchipeaza spiritualitatea traditionala a satului romanesc. E drept ca n-a obtinut-o, dar asta pentru că alegerea nu a depins doar de patrimoniul cultural. De fapt, în Craiova, în timpul anului, nu numai în Săptămâna Brâncuși sunt organizate o suita de manifestari comemorative menite sa readucă în actualitate dimensiunile operei și personalității brancusiene- expoziții de artă fotografică, de carte, Simpozionul Internaţional de Sculptură „Drumuri brâncuşiene”, iar de un an se regăsesc multe din ele în noul Centru Constantin Brâncuși, aflat în curtea Muzeului de Artă Craiova.
Parte integrantă a programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, expoziția eveniment Constantin Brâncuși este organizată de Muzeul Național de Artă din Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România, finanțată de Consiliul Județean Timiș și susținută de o serie de sponsori importanți. Expoziția găzduită de MNArT este curatoriată de către Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Centre Pompidou din Paris (unde se află şi Atelierul lui Brâncuşi), expert in analiza operei lui Brâncuși și specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea. În total, în expoziția eveniment Constantin Brâncuși sunt prezente circa 100 de lucrări (sculpturi, fotografii, documente de arhivă, materiale filmate) care-l plasează pe marele sculptor într-un context românesc, pe formarea sa în România, căci Brâncuși aici și-a început și perfecționat expertiza în sculptura în lemn. La fel ca predecesorii săi țărani, Brâncuși a sculptat direct în materialele sale, iar această abilitate a influențat tehnica pe care a dezvoltat-o mai târziu. Opera sa nu a urmat stilul occidental, tradiția academică, ci a rămas fidelă plaiurilor mioritice contribuind major la modelarea modernismului. Lucrările sale nu prezintă decât asemănări cu formele sugerate în titlu, căci „Ceea ce este real nu este forma exterioară, ci esența lucrurilor”, a spus Brâncuși.
Ultima astfel de expoziție a avut loc în 1970, la Muzeul de Arta al Republicii Socialiste Române din București, când au fost expuse 50 de lucrări majoritar venite din SUA și Franța, iar prima expoziție a lucrărilor lui Brâncuși la București datează din 1956, când artistul trăia, dar din păcate nu a fost prezent. În schimb, regimul comunist a marșat pe numele său consacrat în Occident pentru a-și face reclamă politicii sale naționalist-comuniste. Brâncuși nu a tăiat niciodată legăturile cu România și nu a fost niciodată repudiat de către regimul comunist care s-a folosit de numele său.
Exponatele prezente la Timișoara au venit din colecții faimoase, iar transportul lor a fost unul specializat trebuind să respecte conditii stricte de climatizare, de ancorare, antisoc și mai ales sisteme de înaltă securitate urmarite prin satelit. 2,5 milioane de euro au fost investiți în sistemul de securitate. Seamănă a script de film, dar nu este decât realitatea pentru că operele lui Constantin Brâncuși, au valoare de tezaur și au fost evaluate la peste o jumatate de miliard de euro. Lucrările expuse la Palatul Baroc din Timișoara au fost aduse de la:
Muzeul National de Arta al Romaniei de la Bucuresti – 6 piese din cele 11 ( Cumințenia Pământului pentru care am donat toți se află astăzi în proprietate privată și nu a muzeului ) Rugăciune, Supliciu, Somnul, Cap de copil, Danaida (cap de fată)
Muzeul de Arta Craiova – 5 piese din cele 8 ale muzeului- Sarut, Ecorșeu, Orgoliu, Fragment de tors, Dra Pogany
Muzeul Tate Modern Londra-3 piese din 4 câte are muzeul- Peștele, Măiastra, Danaida
Colectia David Grob Londra – 42 de piese
Centrul de Arta Moderna Georges Pompidou Paris, care deține, prin Atelierul lui Brâncuși, cea mai mare colecție de Brâncuși din lume – 34 de piese- , Piatră de hotar, Coloana fara sfarsit, variantă în lemn, Muza adormită, O muză, colecția de fotografii
Colectia E. Royer – 1 piesă- Nou Nascut II
Fundația Guggenheim din Veneția- 1 piesă din cele două și anume Pasărea în văzduh
Amenajarea celor 11 săli ale expoziției eveniment Constantin Brâncuși, din Palatul Baroc, a revenit arhitectului Attila Kim, care a gândit scenografia și pentru expozițiile Victor Brauner și „după SCULPTURĂ/SCULPTURĂ după” de la Cazarma U. Expoziția eveniment „Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Timișoara mai poate fi vizitată până în 28 ianuarie, dar e musai să vă faceți rezervare cu câteva zile înainte pentru că altfel riscați să nu puteți intra. Noi ne-am făcut rezervarea cu o săptămână inainte și tot am fost împărțiți în două grupuri. În fiecare primă zi de miercuri a fiecărei luni se oferă acces gratuit, dar cu rezervare prealabilă online. Luni si marti, precum si in zilele de 24–26 si 31 decembrie 2023 si 1–2 ianuarie 2024: inchis. Pretul biletelor porneste de la 100 de lei si ajunge la 55 lei pentru pensionari și 22 de lei pentru studenti, putând fi achizitionate online de la adresa https://brancusi-2023.info/
Vizitează Expoziția eveniment Constantin Brâncuși de la Timișoara, bucură-te de manifestarea frumuseții absolute, de armonia supremă ce alunecă prin curbele subtile!
9 comentarii la „Expoziția eveniment Constantin Brâncuși de la Timișoara”
Chiar ieri am scris impreuna cu Dragos un text despre Brancusi si despre mostenirea culturala pe care ne-a lasat-o el.
wow ,adevarate comori. nu le am vazut pe toate laolata niciodata.
Mi-ar placea tare mult sa ajung la Timisoara, nu am avut aceasta ocazie pana acum.
Interesante și frumoase, dar mai ales grozave pentru cultura oricărui român.
Nici eu nu le-am văzut pe toate, dar îți mulțumesc pentru articolul acesta din care am aflat toate aceste informații. Așa am pus pe ”to do list” obictivul expoziția Constanin Brâncuși.
Tare mi as dori sa ajung si eu la o astfel de expozitie.
Brancusi este o personalitate puternica si reprezentative pentru noi
Mi se pare ca tinerii sunt mult mai putin interesati de Brancusi si de ceea ce a facut el pentru noi. Poate ca ar trebui sa vorbim mai mult de valorile tarii in scoli si sa nu punem accent pe lucruri care sunt nefolositoare