Uneori ma simt coplesita in fata viitorului.
Oboseala de peste an, anotimpul rece, zarva orasului imi adauga o neliniste ascunsa, ma deprima si ma face sa ma razvratesc nesabuit, chiar si impotriva celor dragi. Frenezia de peste an, s-a transformat intr-o nemaipomenita harababura, sunt inca inepuizabila, dar de o elocinta cam confuza, putin cam vehementa, insotita de gesturi largi, incat in prezenta mea simti mai degraba dorinta de a te retrage decat sa iei parte la realizarea proiectelor mele. Trebuie sa plec departe, trebuie sa-mi iau o vacanta altfel simt ca nu numai o sa bat pasul pe loc, ba chiar s-ar putea ca lucrarile mele sa intre intr-o perioada de regres.
Nu-mi ramane decat sa stabilesc unde sa plec. Sovai, incerc sa-mi potolesc nerabdarea, care dintr- o data ma infrigureaza.
Sa merg la Florenta, locul de naștere al Renașterii italiene unde ma asteapta o gamă larga de colectii de arta??
Nu, probabil ca nu, alta data.
Nu, probabil ca nu, alta data.
In minte mi se coc alte motive pentru a vizita orase din Europa, dar glasul instinctului creste, acel glas care nu m-a inselat niciodata. Incet, incet numele unui oras incepe sa straluceasca si pune stapanire pe mine datorita unei imagini ce imi apare obsesiv de cateva zile in minte: tabloul „Ramura de migdal inflorit” de Van Gogh.
Da, ati ghicit numele orasului este Amsterdam, orasul Muzeului Van Gogh, acolo ma voi relaxa si voi putea face o ceea ce imi propusesem mai demult: o paralela intre stampele japoneze si acest tablou al lui Van Gogh.
Accesez site-ul bileteavion.ro
si prima destinatie pe care-mi cad ochii este chiar Amsterdam, deoarece este inclusa in ofertele speciale, ceea ce-mi da si mai multa incredere in instinctul meu.
Selectand datele de plecare si intoarcere: 1 si respectiv 10 decembrie, site-ul imi alege ca cea mai buna solutie pentru mine dintre zborurile tuturor companiilor aeriene:
Mi se pare o oferta incredibila, sa poti zbura cu un avion de linie intr-o capitala europeana la un pret atat de avantajos 199 euro. Acum trebuie sa-mi gasesc doar un hotel si aici ma poate ajuta tot acest site, imi ofera posibilitatea de a rezerva biletul de avion si de hotel si astfel voi beneficia si de reducere de pana la 15 %. Perfect!
Langa Piata Dam am gasit un hotel dragut, de doua stele: Budget Hotel Damrak Inn, la care 9 nopti costa 600 euro. Facand repede un total vacanta mea ar face 800 euro, dar aplicand reducerea de 15 % raman 680, economisind astfel 120 euro. De acesti bani economisiti as putea s-o iau si pe Mitzi pisicuta mea, merita saraca o plimbare deoarece comportamentul meu din ultimele zile a cam agitat-o si pe ea. Ma uit la politica hotelului si accepta animale de companie. La compania aeriena nu ma mai uit deoarece am mai calatorit cu Mitzi in cabina (Mitzi nu are decat 4 kilograme), iar pentru aceasta nu a fost necesar decat obtinerea unui microcip si a pasaportul oficial UE pentru animale de companie, eliberat de catre un veterinar calificat cu cateva zile inainte.
Ma uit la pisica tarcata ce-mi cuibareste in poala, simtindu-se in siguranta aici, dinspre ea se aude un sunet slab, delicat si discret. Oricine care stie ceva despre pisici l-ar recunoaste, Mitzi toarce fericita, cred ca a inteles intentia mea. Inainte se alintase de mainile mele, se ridicase pe labutele din spate si-mi atinsese cu boticul ei rozaliu fata, facandu-ma sa-mi dau seama cata nevoie am de ghemul acesta dulce si prietenos. Am realizat ca imi va lipsi compania ei, ca am nevoie de cineva alaturi pentru a-mi completa bucuria vacantei.
In doua minute am completat datele de inregistrare pe site, am platit cu cardul si acum ma felicit pentru ideea stralucita de a apela la serviciile lor, totul a decurs fara nicio problema. Serviciile sunt de nota 10 pe o scara de la 1 la 10, de aceea il voi recomanda tuturor prietenilor si cunostiintelor.
De acum sunt grabita sa-mi parasesc orasul, vreau sa ma cufund in cea mai mare colectie de tablouri ale lui Van Gogh din intreaga lume, vreau sa colind canalele pe jos si cu vaporasul, vreau sa simt bucuria si farmecul relaxant al acestui stravechi oras european. Voi fi sigur incantata de multiculturalismul orasului, de cladirile si arhitectura deosebita si ma voi putea relaxa in parcurile si zonele verzi avand-o langa mine pe iubita mea Mitzi.
M-a cuprins brusc un sentiment ciudat de fericire, de parca ceva ma facea sa respir mai repede. Linistea din jur mi-a cuprins treptat intreaga fiinta, chiar ma intrebam daca nu cumva sunt pe punctul de a adormi, dar nici vorba de asa ceva. Parca am intrat in alt spatiu perceput, deoarece constiinta mi-e treaza, dar spiritul imi colinda prin tinutul lumii mele interioare. Timpul se dilata si se contacta succedandu-se dupa alti parametrii si eu plutesc intr-o lume fara referinte la evenimentele zilei, evadez dincolo de vise, in imagini si stari improprii fiintei mele. Mitzi asista detasata fiind un simplu martor al reveriei mele, dar deodata si-a petrecut o labuta peste mana mea si mi-a lins-o cu limbuta ei roz. putin aspra. M-am dezmeticit si am mangaiat-o pe spatele ei moale, iar ea mi-a multumit deschizand cu greu un ochi si privindu-ma cu recunostiinta.
Acum am pasit ambele in al cincilea anotimp, cel al odihnei binemeritate si al ramurei de migdal inflorita pe o panza intr-un muzeu.
Un comentariu la „Reveria unui nou anotimp”
sa ai parte de calatorii placute draga mea!