Există multe motive pentru a deschide o sticlă de vin, a taia cateva bucățele de brânză și a le savura. Acum îmi vin în minte măcar vreo zece de fiecare aliment și alte zece pentru a le consuma împreună, dar sunt sigură că pot extinde rapid lista. Poate chiar cu ajutorul vostru. O să dezvolt altă dată subiectul, deocamdată vă prezint doar 4 motive pentru o degustare de brânzeturi Delaco și vinuri de la Crama Liliac
1. Pentru că sunt un factor de socializare de primă clasă
Da, degustările de vin și brânză sunt adesea considerate un factor de socializare, deoarece sunt asociate cu sărbătorile, întâlnirile și crearea de relațiile interpersonale. Savurarea lor, în special context social, poate încuraja conversația, crearea de relații, prietenii și a unei atmosfere relaxate. De multe ori, fiind prezentă la un eveniment social unde nu știam pe nimeni, m-am simțit stingherită. Cu un pahar de vin alături, gheața se sparge urgent. Nu degeaba in Grecia antică simpozioanele aveau loc în acest context, schimbul intelectual, pasioant a imbogățit societatea noastră cu emoții, dezbateri filozofice, momente și cunoștințe valoroase. Și noi, ASBO- Asociația Bloggerilor Olteni, umplem sălile de restaurant sau terasele de conversații animate la evenimentul nostru lunar, parte a proiectului ”Brânzeturi cum se cuVin”. E un eveniment foarte așteptat, plin de activități legate de vin- degustări, asocieri de vinuri românești și brânzeturi Delaco. Acest lucru a dus la o îmbogățire a culturii noastre și, prin extensie, a modificat-o și consolidat-o, facilitând și altora accesul la cultura vinului. Într-un mod experiențial, ca un templu nou deschis lunar tuturor celor care ni se alătură. Astfel luăm la rând terasele și restaurantele din Craiova, umplându-le de conversații animate până la apusul soarelui sau chiar miezul nopții. De această dată periplul nostru s-a oprit la restaurantul Steso. Inițial, planul era pentru a sta la terasă, dar cum vremea s-a sucit brusc începând o ploaie torențială, ne-am mutat înăuntru.
Acestea au fost pairingurile de la degustare:
1. Private Selection Sparkling Rose + Aperifrais Ile de France
2. Liliac Cuvee Antonia + Camembert Delaco
3. Liliac Rose + British Cheddar Delaco
4. Liliac Red Cuvee + Cascaval Sofia Delaco
5. Liliac Nectar of Transylvania + Roquefort Ile de France
2. Pentru că sunt delicioase separat, dar devin mirobolante împreună
Știu, pare evident de-a dreptul. Dar știi ce e cu adevărat surprinzător? Este un adevăr prea puțin probat, în afara câtorva uzuale. Vinul și brânza au fost asociate timp de secole, creându-se o combinație clasică îndrăgită de mulți. Armonia dintre vin și brânză nu este o coincidență, ci rezultatul unor arome, texturi și tradiții culturale complementare. Dacă ai auzit pe cineva spunând că nu-i place vinul sau brânza, este pur și simplu pentru că nu le-a găsit încă pe cele care se potrivesc cel mai bine gusturilor sale. Dacă ai găsit pe cineva care n-a apreciat un pairing, de vină e tot gustul personal ( nu iau în calcul că gazda nu are habar să le împerecheze). În concluzie, asocierea perfectă între vin și brânzeturi este un dans delicios de arome și texturi, modelat de tradiție, știință și afinitatea naturală a componentelor sale. Fie că este vorba de aciditatea strălucitoare a unui vin alb de țară cu o brânză de oaie care are o consistență densă și cremoasă sau de combinația luxoasă a unui vin desert ca Liliac Nectar of Transylvania cu o brânză care oferă o aromă perfect echilibrată și ușor înțepătoare, cu un gust care persistă precum Roquefort Ile de France, combinația potrivită poate ridica atât vinul, cât și brânza la noi culmi culinare.
3. Pentru că fac parte din istoria noastră
Vinul este aproape la fel de vechi ca civilizația noastră. Există vestigii care arată că vinul era deja produs manual între anii 8000 și 5000 î.Hr. Prima mențiune scrisă despre viticultura romînească datează din timpul domniei regelui Burebista, cel care a decis defrișarea a mare parte din suprafețele viticole pentru a limita tentația populațiilor străine. Sunt mai bine de 2.100 de ani de când izvoadele spun că se consumă vin în România și a degusta un vin românesc înseamnă intr-un fel reconstituirea trecutului acestei țări. Această plantă a intrat în credințele, în obiceiurile și în întreaga viață a românului. Viticultura are o tradiție bogată în Transilvania dezvoltându-se odată cu venirea sașilor care au venit cu soiuri noi ca Neuburger, Traminer și cu tehnologii de ultimă generație. Crama Liliac a reînviat vechile tradiții adaptând viti-vinicultura la noile tehnologii de cultivare, întreținere, prelucrare, obținând vinuri apreciate atât în țară cât și peste hotare.
Primele brânzeturi au apărut în perioada neolitică, când oamenii au învățat să domesticiască animale, între anii 8.000 î.Hr. și 3.000 î.Hr. Acesta a fost momentul în care strămoșii noștri au putut gusta acest aliment străvechi, cu o istorie care ne stârnește mereu pofta de mâncare. In general, încă din antichitate, brânza a fost un aliment cu numeroase beneficii ce a fost păstrat pentru perioadele de restriște datorită ușurinței transportului, buna sa conservare, conținutul ridicat de grăsimi, proteine, calciu. Pasteur a fost cel care i-a schimbat schimbat, în epoca modernâ, fața, descoperind tehnica pasteurizării care a făcut posibilă amestecarea laptelui de la mai multe turme și care a redus numărul organismelor ce strica procesul fabricării.
4. Pentru aspectul cultural
Astăzi, se estimează că există aproximativ 2.000 de soiuri de brânză în întreaga lume. Toate au o origine comună și sunt rezultatul a mii de ani de tradiție. Spania are vreo 100 de tipuri de brânză și un total de 28 de brânzeturi cu Denumire de Origine Protejată, Franța reglementează peste 40 de brânzeturi diferite, inclusiv cea mai veche, Roquefort. În Italia, Denominazione di Origine Protetta protejează brânzeturi precum Parmesanul, în Grecia este Feta, iar în Anglia avem Stilton și Cheddar. Delaco a adunat sub umbrela sa, din Europa, câteva din cele mai populare brânzeturi, mare majoritate a lor nu alimente ci părți integrante ale patrimoniului cultural și culinar european!
Brânza Roquefort: un clasic francez foarte special preparat cu lapte de la oile Lacaune din regiunea Causses din Aveyron. Această brânză are o textură semi-moale, cu pete verzi-albăstrui, care îi conferă o aromă foarte distinctă. Este blândă, dar intensă la început, și dulce, dar sărată la final, datorită acțiunii mucegaiurilor prezente în timpul producției sale.
Brânza Camberbert, plăcerea Normandiei, una dintre cele mai renumite brânzeturi din Franța. Ea este produsă din lapte de vacă nepasteurizat și este maturată timp de trei până la cinci săptămâni și are o aromă ușor fructată, cu o notă de ciuperci. Coaja sa este cremoasă și complexă, în timp ce textura sa este dulce și amintește de unt. Este ideală pentru a fi consumată rece sau caldă, topită pe pâine.
Brânză Cheddar: brânza portocalie din Anglia, Valea Cheddar din Sommerset. Este făcută din lapte de vacă folosind o tehnică foarte specială, cheddaring-ul, care implică un proces de fermentare a masei de brânză la 30 de grade Celsius care necesită multă intervenție manuală. După încălzire, cașul este frământat cu sare, tăiat în cuburi pentru a scurge zerul, apoi stivuit și întors. Pentru a obține culoarea portocalie, se adaugă annatto ( un condiment extras din semințele copacului tropical achiote) în lapte până când se obține culoarea dorită. Pasta ei e tare, fermă, netedă, cu o culoare uniformă, care poate varia de la galben pal la portocaliu intens, datorită atât maturării sale, cât și utilizării achiotei ca și colorant natural.
Vinul este considerat băutura universală prin excelență și, ca atare, a devenit un simbol cultural și artistic. A făcut parte din cultura multor civilizații, este un important motor economic și servește drept fundament pentru opere de artă și clasici literari. Podgoria Liliac în sine, peisajul său, arhitectura cramei, expertiza și tehnicile lucrătorilor săi se reunesc într-o propunere care urmărește să transmită esența vinului în cultură și legătura sa cu produsul vinicol și tradițiile sale. Turismul viticol, turismul care se naște din combinarea mediului rural cu cultura și, mai presus de toate, cu vinul, a devinit un element cheie în dezvoltarea rurală, oferind locuri de muncă și bogăție economică și umană comunității. După cum am spus, încă din vremea dacilor, vinul a fost inclus în dieta noastră. La începuturi, vinul era văzut doar ca un alt aliment datorită bogăției sale de nutrienți, dar, în timp, a devenit mai mult decât atât: un simbol al sărbătorii, al fraternității și al savoir vivre .
Nici aspectul cultural al asocierii vinului cu brânza nu poate fi trecut cu vederea. Tradiția de a le savura împreună a fost rafinată de-a lungul generațiilor, ducând la o înțelegere profundă a modului în care interacționează diferite tipuri de brânză și vin. De obicei vinurile locale se potrivesc adesea cel mai bine cu brânzeturile locale, deoarece acestea au același terroir, climă și tehnici de producție, dar noi dovedim de peste 60 de ediții cât de bine se împacă vinurile românești cu brânzeturile franceze, englezești, italiene.
Există întotdeauna un pairing favorit pentru fiecare. Ei bine, noi, ASBO, credem că există mai multe, dar ca să le găsești trebuie să începi cu cel puțin unul. Din pasiunea noastră sinceră pentru ceea ce facem, vom găsi întotdeauna o modalitate de a găsi ceva pentru care să toastăm. Haideți să sărbătorim viața împreună!
