Credeam că in preistorie oamenii locuiau în grote, dar o vizită la Muzeul sit arheologic Lepinski Vir mi-a reconfigurat cunoștințele. Erau mult mai civilizați, locuiau în așezări urbane sistematizate, într-un fel de corturi cu podele pardosite cu argila, aveau vetre, altare, obiecte sculptate de cult și cu rol decorativ, vedere la frumoasa Dunăre albastră, deci duceau o viață socială și religioasă bogată. Uluitor mi s-a părut faptul că aveau cunoștințe de matematică, geometrie, simetrie, unghiuri drepte, cunoșteau raportul de aur ( τ= 1.618)și le aplicau în construcțiile lor (lungimea laturilor „cortului” era exact 3/4 din latura lungă a trapezului).
Lepenski Vir (Лепенски Вир, Vârtejul Roșu) este un important sit arheologic situat în Serbia, pe malul drept al Dunării,, la 15 km de Donje Milanovac și 80 km de granița cu România. Numele sitului este dat de argila locala ( Lep) care aplicată în amestecl pe josl se întărea formând podeau locuinței și Vir care înseamnă vârtej ( bănuiesc că este vorba de vartejul Dunării). Tradus Lepenski Vir ar fi „Vârtejul de argila roșie”. Săpăturile făcute cu ocazia construirii centralei de La Porțile de Fier au revelat mai multe așezări, 20, pe ambele maluri ale Dunării, care au fost locuite inca din epoca de piatra și anume din paleoliticul târziu până în neolitic, dar și existența unei civilizații „ Proto-Lepenski Vir” (6600-6000 î.Hr.). Urmele arheologice de lângă Dunăre sunt datate între 9.500–7.200 î.Hr. și durează până în 4.500 î.Hr., când locuitorii săi s-au mutat în căutare de terenuri agricole. Se crede că Lepenski Vir este „primul oraș al Europei”, fiind numit „leagănul Europei”, datorită semnificațiilor istorice și culturale pentru continentul nostru.
Situl a fost descoperit întâmplător în 1960, pe o bucată de pământ din satul Boljetin a unui fermier, iar primele escavări au început în 1965. S-au găsit 136 de așezări sistematizate cu un sat nucleu și câteva satelit, toate caracterizate printr-un stil arhitectural aparte cu forme trapezoidale, acoperiș în două ape, vatra de foc înconjurată de pietre, deschidere către Dunăre, pardoseala cu argilă roșie, acoperiș cel mai probabil din materiale vegetale lemn sau stuf și piei de animale. Economia așezării se baza aproape exclusiv pe pescuit, locația nefiind fertilă, oferind o perspectivă asupra tranziției unei civilizații de la un mod de viață nomad la unul agricol. Mai era ceva special la oamenii acestui loc, ei erau foarte înalti ajungând până la 2 metri.
Întregul sit arheologic Lepinski Vir a fost mutat din locul inițial la aproximativ 30 de metri în sus, deoarece nivelul apei Dunării a crescut cu 12 metri după construirea hidrocentralei Porțile de Fier și a lacului de acumulare. Nu s-a extins aria de săpături, așa că cel mai probabil, pe fundul lacului de acumulare mai există și alte semne ale civilizației umane timpurii. Situl este protejat de o uimitoare clădire în stil contemporan, o impletitură dantelată din sticlă și oțel, iar drumul până la ea trece printr-o frumos parc dendrologic amenajat în scop didactic și recreațional pe un teren cu diferite specii de arbori ce înconjară câteva case tradiționale.
În interiorul acestui sit arheologic Lepinski Vir am admirat sculpturile mari în piatră ce reprezintă capete umane cu ochi și buze proeminente ca de pește. Probabil figuri de cult care simbolizau zeii râului, dar sigur cele mai vechi sculpturi din Europa. Interesant este faptul că acestea atestă practica cultului efectuat separat în fiecare locuință. Pe lângă figurile sculptate, mai pot fi văzute artefacte simbolice, sunt expuse hărți, fotografii de la săpăturile arheologice din această zonă, câteva schelete găsite îngropate în diferite poziții. În afara muzeului se află și două locuințe reconstituite ca un fel de atracție în aer liber care recreeaza o parte din viața preistorică. Tot site-ul este deosebit de bine configurat pentru a primi vizitatori, de exemplu, li se oferă informații de către personal sau pot să descopere singuri informații prin intermediul dioramelor, panourilor informative și al calculatoarelor. La plecare pentru a îți reaminti vizita sau pentru a aduce un suvenir prietenilor, poți să achiziționezi diverse obiecte din magazinul muzeului- tricouri, căni, plase inscripționate cu interesantele figurine de cult.
În ultimii ani există tendința de a face turism istoric, adică vizite la situri istorice și de patrimoniu pentru a afla mai multe despre locurile tranzitate. Nu-i rea nici practica de a face liste de top 10, dar de obicei acestea ratează siteuri istorice ce spun povești uluitoare, deoarece nu-s faimoase decât în rândurile specialiștilor. Și eu aș fi ratat acest sit arheologic Lepinski Vir dacă nu aș fi fost îndrumată către el de cei de la https://www.visiteastserbia.rs/, iar eu la rândul meu încerc să-mi îndrum cititorii cu dragoste de trecut în căutarea lor de a-l înțelege, obținând astfel o viziune mai complexă a istoriei împlinindu-și dorința de a ști cum fac parte din istorie.
5 comentarii la „Muzeul de sit arheologic Lepinski Vir, Serbia de est”
Am și eu o prietena născută în Serbia și mi a povestit de frumusețile țării.
Până de curând nu prea eram tentată de această destinație, dar acum, mi s-a deschis interesul și apetitul de a vizita Serbia.
Mulțumesc pentru informații și pentru călătoria virtuală în care m-ai purtat!
Este remarcabil că aceste situri arheologice sunt bine conservate și că Muzeul ne oferă oportunitatea de a le vizita și de a le înțelege mai bine.
Pare sa fie un loc pe placul iubitorilor de istorie.
In Serbia, imi doresc sa ajung și eu intr-o vacanta.