Copii traiesc intr-un taram magic in esenta cea mai pura a cuvantului. Lumea exterioara este pentru ei un lant de surprize frumoase care ii invita la joaca. De fapt intreaga lume este o jucarie lasata la indemana lor, una cu izvoare ascunse care se cer descoperite. Deoarece capacitatea lor de uimire este absoluta, la fiecare colt gasesc un univers. Nu le este necesar sa mearga in jurul lumii pentru a descoperi comori, le gasesc in orice spatiu, oricat de mic. Adultii stiu atat de multe, stiu sa citeasca povesti minunate, sa faca gustari delicioase, origami dintr-un ziar vechi, stiu sa-si innoade singuri sireturile si ajung la rafturile de sus, dar nu ating fericirea de a vedea lumea ca o cutie inepuizabila de surprize din care este posibil sa scoti orice, doar vad faramituri de magie prin ochii copiilor lor. Le lipseste logica magica in care un lup vorbeste si chiar poate fi confundat cu o bunica si un binoclu de copii prin care sa vada lumea magica a sirenelor atunci cand sunt la piscina, corabii cu pirati cand sunt pe plaja, cum se rujeaza girafele sau ce party-uri dau maimutele cand sunt la Zoo, ca in cartea Betty Binoculars. Magia copilariei le-a disparut din ochi, dar au ocazia sa recupereze fantezia insotindu-si copii in calatoria initiatica incitanta in lume, motivata de curiozitatea simpla si de placerea experientei.
Cuprins
Binoclul magic galben
Am citit de multe ori copilului meu cartea Betty Binoculars, unde Betty descopera magia lumii printr-un binoclu galben. Iris a trait taote aventurile lui Betty cu sufletul la gura si apoi a incercat sa le recreeze. Este o carte dulce, plina de imaginatie care ii determina pe copii sa vada dincolo de simplul si banalul vietii, zarind minunea si magia lumii inconjuratoare. Binoclul este un mod distractiv de a privi si a vedea diferit lumea dimprejur, el sarbatoreste lumile interioare complexe si vibrante evocate de imaginatia unui copil, asa ca la scurt timp dupa ce am citit cartea am avut nevoie de un binoclu. Prin fundul unui sertar am gasit binoclul de teatru. Mic, dragut, dar…era negru, deci nici gand sa aiba aceleasi proprietati ca binoclul galben magic al lui Betty. Apoi, am incercat sa facem unul impreuna din doua role de la hartia igienica. L-am vopsit galben, l-am decorat cu floricele, dar…ii lipsea magia, prin el se vedeau lucrurile in mod normal. A treia oara m-am pus pe cautat pe tot Internetul binoclul galben magic pentru a intregi participarea mistica. Lui Iris trebuiau sa i se intample lucrurile minunate din aventurile lui Betty, la care sa-si adauge propriile ei experiente care sa-i permita sa-si verifice inepuizabilele „de ce”-uri.
Binocluri-copii.ro
L-am gasit pe Binoclu-copii.ro. Au binocluri de copii de mai multe culori, dar stiam ca numai cele galbene erau vrajite. Fiecare venea insotit pe langa instructiuni de o husa portabila, un snur pentru agatat binoclul la gat sau mana, o laveta de curatat lentilele. M-am uitat atenta la detalii: sa fie potrivit unor manute curioase care e posibil sa-l scape de mai multe ori si atunci trebuie sa fie robust, rezistent la socuri, usor, sa nu aiba margini ascutite care sa provoace ranirea accidentala, sa aiba o claritate buna si sa aiba garantie. Toate acele binocluri multicolore mi s-au parut exemple minunate de cadouri pentru copii, mai ales pentru faptul ca sunt perfecte ca jucarii de exterior pentru copii. Am avut cateva dubii daca sa-i iau sau nu unul si nepotelului meu care are 4 ani, dar dupa ce studiat instructiunile, am conchis ca aceste binocluri sunt jucării pentru copii 3 ani +.
Punctul de plecare in propriile aventuri
Aveam binoclul galben magic. Povestea lui Betty a devenit parte din propriile amintiri, de o inviolabilitate sacra de parca orice detaliu modificat ar fi dus la alterarea Adevarului Suprem, dar cu binoclul galben magic in mana am reusit sa cream si povestile noastre. Cartea doar a starnit si incurajat realizarea propriilor aventuri care apoi au fost povestite bunicilor, prietenilor si au devenit parte din materia predata la scoala papusilor. Orice poveste care se termina cu ultimul cuvant al naratorului este una esuata. Cea care traieste in copil este cea care deschide orizonturi. Ea este punctul de plecare al altor aventuri in care povestea proprie se impleteste cu cea din carte, stimuland imaginatia copilului, pregatind-o sa prelungeasca la nesfarsit aventurile aducand propriile variatii povestii de baza. N-am fi putut face acest lucru fara ajutorul binoclului galben magic, lumea lui Iris, in care imaginatia si creativitatea sunt doua zane bune, ar fi fost mai saraca fara el.
Imaginatia si creativitatea
Imaginatia si creativitatea sunt doua abilitati diferite care ar trebui stimulate inca din copilarie. Imaginatia reprezinta mental ideile, iar creativitatea are capacitatea de a le pune in practica. Binoclul galben este o jucarie simpla, dar care genereaza contextul de invatare. De obicei noi, parintii, ne gandim ca cu cat o jucarie este mai complexa, scumpa si sofisticata, cu atat are un potential mai mare de educare, premiza care de cele mai multe ori este falsa. Jucariile simple deschid mult mai multe game de posibilitati pe care copilul le poate specifica in functie de imaginatia lui. Imaginatia este stimulata atunci cand copilul se afla intr-un mediu in care i se permite sa se exprime, sa decida ce, cum si unde foloseste jucaria.
A fost odata ca niciodata
Ala bala portocala… cantecelul continua singur in cap si-mi aduce aminte de mirosul de iarba si pamant al parculetului dintre blocuri, unde ne jucam in fiecare dupa-amiaza. De cele mai multe ori fara jucarii, dar ne foloseam imaginatia. Temele nu erau atat de stresante, nu aveam atatea activitati extrascolare, nu aveam noile tehnologii, nu traiam in era rapiditatii, nu aveam totul la un click distanta, aveam putine jucarii, dar aveam grija de toate si tineam la ele ca si cand ar fi fost o comoara pretioasa. Aveam meciuri de fotbal improvizate in care doua pietre delimitau spatiul portii, evolutii artistice la bara de batut covoare, campionate de sarit corda, iar cantecele ne insoteau cand jucam elasticul, de fapt cand ne jucam orice. Stiam ca atunci cand vom iesi afara ne vom gasi toti prietenii in micul parculet, nu era nevoie sa ne sunam sau sa ne dam intalnire. Activitatea preferata in timpul liber era jocul cu alti copii, in aer liber. Asa am invatat sa respectam regulile, sa empatizam, sa ne bazam unii pe altii.
Prezentul
Acum in fata blocului este pustiu, copii nu se mai joaca. Motivele sunt multiple: programa scolara destul de incarcata, programul de munca al parintilor prelungit, locurile nesigure de joaca, cresterea numarului dispozitivelor digitale. Intr-o singura generatie timpul de joaca afara tinde catre zero si asta inainte de pandemie. Motivatiile, modul de a intelege copii jocul, felul in care se joaca, nu s-a schimbat, ci doar mediul in care se joaca si jucariile. Nu mai exista joc liber care sa permita zborul imaginatiei, exista posibilitati programate ale lui. Includerea noilor tehnologii in joc nu-i neaparat un lucru rau, doar ca de obicei creativitatea stagneaza atunci cand jocul este dirijat mai degraba de jucarie decat de copil. Cei care au dat tonul au fost parintii, noi am fost primii care ne-am agatat de internet si telefoanele mobile, iar copii doar ne-au imitat. Noi am fost cei care am promovat individualismul, noi le-am luat jucarii scumpe negandindu-ne care este contextul de dezvoltare pe care-l genereaza. Am gresit, dar oricand putem remedia situatia.
De aceea eu am ales pentru copilul meu in majoritate jucarii traditionale: papusi, puzzle, cuburi, blocuri de constructie tip Lego si binoclul galben magic care impulsioneaza creativitatea si alimenteaza imaginatia. Am incercat sa-l impiedic sa petreaca prea mult timp legat de tehnologie, am vrut sa creez un echilibru intre jucariile traditionale si cele noi tehnologice.
Jocul in mediul natural si beneficiile lui
Ar trebui sa petrecem mai mult timp cu copii, familia, sa iesim mai des in natura chiar si la locul de joaca stramt dintre blocuri, sa le stimulam invatarea folosind instinctele naturale ale copiilor de a se juca, sa le luam jucarii care nu se vor demoda niciodata, sa-i lasam sa se joace liber, fara presiune; sa le oferim posibilitatea sa faca alegeri in niste marje de libertate care sa le permita sa devina autonomi, responsabili; sa favorizam legaturile afective si dezvoltarea emotionala si sa-i lasam sa se joace cu alti copii cat mai mult timp in mediul exterior. Nu ar trebui sa subestimam puterea invatarii prin joc si prin contactul direct cu mediul. Jocul in aer liber are o importanta deosebita fiindca le permite copiilor sa participe activ la descoperirea lumii, sa isi foloseasca toate simturile pentru a-si construi abilitati care necesita lucrul in echipa si inovatia. Bucuria de a descoperi lumea cu ajutorul simturilor este un dar al copilariei. Copii trebuie sa fie copii, sa sara, sa alerge, sa tipe, sa se murdareasca, sa exploreze, sa dea sens lumii in care traiesc senzorial si perceptiv. Joaca este benefica pentru sanatate si dezvoltarea fizica si in plus:
- Incurajeaza creativitatea si imaginatia, ajuta la inventarea de povesti, la crearea de scenarii distractive
- Ajuta la dezvoltarea asimilarii, intelegerii si adaptarii la realitate.
- Ii ajuta sa simta ca sunt capabili sa faca fata oricarei situatii.
- Invata sa socializeze si sa-si inteleaga emotiile.
Descoperirea lumii inconjuratoare cu ajutorul binoclului galben magic
Vrei sa stii cum a descoperit Iris lumea inconjuratore cu ajutorul binoclului galben? In carte, aventurile lui Betty incep atunci cand se muta intr-o casa noua. Aici gaseste binoclul galben magic. Betty ia cu ea binoclul peste tot: la cumparaturi, la gradinita, la Zoo, la mare, la piscina, la locul de joaca, la muzeu, in camping si oriunde merge vede lucruri extraordinare pe care nimeni altcineva nu le mai observa. Binoclul ii reformuleaza lumea dimprejur si gandirea creativa descoperind viata secreta a unor soricei, a unui pisic hotoman, a animalelor de la Zoo, comoara ascunsa a unor pirati.
Musuroiul de furnici
La fel ca si Betty, a plecat si Iris in cautarea lumii secrete alaturi de binoclul galben magic si a descoperit ca el poate transforma si cea mai anosta scena in ceva spectaculos. N-a gasit oraselul soriceilor cu brutarie, magazinul general si fabrica de branza, dar a gasit un musuroi de furnici pe care l-a studiat intens timp de o saptamana. A descoperit ca sunt fiinte sociabile, ca atunci cand una invadeaza un spatiu, celelalte o vor urma formand trasee dus-intors catre apa sau alimente, ca locuiesc in colonii si construiesc movile in sol carora li se zice musuroi, ca nu musca si ca nu dauneaza direct oamenilor sau animalelor de companie, deoarece pe Hector, catelul nostru, nu-l deranja ca in bolul lui de mancare dadeau mereu party colonia de furnici.
Insectele
Intr-o lume in care totul este la scara mare, ea a descoperit ca exista si fiinte mici- insectele- care gadila cand le iei in palma, se misca alert sau alene, unele zboara, altele se tarasc, unele au multe picioare, altele doar cateva, unele au haine multicolore, altele sunt mai modeste si pe toate le poate vedea la scara mare cu ajutorul binoclului galben. Prin joc si creativitatea a intrat in lumea unor insecte de primavara si a cunoscut entomologia.
Cuibul vrabiutelor
Apoi o vrabiuta si-a facut cuib la geamul nostru si studiul comportamentului proaspetei familii i-a ocupat toata primavara. A vazut cum masculul si femela au eclozat ouale oferindu-le caldura si protejand puii in timp ce se dezvoltau si cresteau. Ei i-au deschis apetitul de a cauta in copacii din imprejur alte cuiburi si a observa comportamentul pasarilor din ele. In general erau bine ascunse intre ramuri, dar binoclul de copii facea ca toata forfota din frunzis sa fie vizibila ca si cand ar fi putut sa intinda mana si sa atinga pasarile. O data printre iarba mare din jurul unui stejar a gasit o creatura mica, golasa care facea mare galagie. Era un pui care inca nu zbura bine si care parea pierdut sau abandonat. Desi avea aspectul moale si adorabil de pui, era capabil sa sara la noi si sa fluture putinele-i pene, iar cand l-am luat in mana sa-l pun inapoi in cuib m-a tot agresat cu ciocul, cred ca de fapt era gata sa-si pregateasca cuibul. Cu ajutorul familiei de vrabiute chiriase pe balconul nostru, Iris a intrat pe taramul ornitologiei, iar binoclul a avut un impact urias, deoarece cu el a putut studia comportamentul pasarilor, trasaturile lor fizice si impactul reciproc dintre oameni si pasari.
Binoclul galben magic si povestile
Poate ca ispravile furnicilor si pasarilor n-ar mai fi interesat-o dupa cateva zile, dar le-am adaugat povesti despre pasari inteligente, care stiu sa-si foloseasca ciocul, ghearele in diverse scopuri, care au o memorie prodigioasa, stiu sa-si manipuleze semenii sau sa recompenseze prin a darui cadouri. Povestile despre corbi care daruiesc bijuterii, pasarea croitor care-si coase cuibul strapungand frunzele cu ciocul ca un ac si cusandu-le cu fire vegetale sau de paianjen; papagalii imitatori umani sau care stiu sa latre ca un caine; porumbei care au harti de navigare mentale care le permit sa selecteze diferite destinatii si cele mai bune rute. Ele i-au mentinut vie curiozitatea. Datorita povestilor si binoclului, Iris a invatat sa acorde atentie detaliilor din mediu: sa descopere muzica naturii cu toate simturile, ca apoi sa discutam despre ce aude si simte fiecare dintre noi. Pe langa faptul ca aceste jocuri de exterior au motivat-o sa fie mai activa si sa faca mai multa miscare, i-au permis sa-si dezvolte gandirea, i-au dat ocazia sa exploreze si sa descopere lucruri noi, sa invete abilitati sociale, sa-si gestioneze sentimentele si reactiile si i-au imbogatit imaginatia. Aceste momente ne-au consolidat relatia parinte-copil, i-au aratat ca sunt interesata de ceea ce face, ca sunt alaturi de ea si vreau sa impartasesc totul cu ea. Pentru mine aceste jocuri si activitati in aer liber au reprezentat o oportunitate de a-mi cunoaste mai bine copilul si care ii sunt abilitatile, interesele.
Niciun mediu educational nu se compara cu natura
Nu exista un mediu educational mai bun decat natura, iar aici observatia este esentiala. De cand avem binoclul galben magic, n-am mai plecat niciodata la plimbare, ci in diverse misiuni de explorare unde am descoperit, observat si studiat tot ce natura ne scotea in cale: o veverita saltareata care era in cautare de alune, o ciocanitoare care ” doftoricea” un copac, o cotofana hoata care fura obiecte stralucitoare si chiar din mancarea lui Hector, un arici morocanos care nu stia de joaca, o multime de fluturi gratiosi care faceau parada modei pe pajistile inflorite, albine harnice care bazaiau nervoase daca stateai in calea lor si multe alte comori vii.
La munte
Binenteles ca binoclul a fost primul pus in bagaj atunci cand am plecat la munte. N-a reusit sa surprinda fuga marshmallows-urilor din punga pentru a scapa de flacarile focului de tabara precum Betty, deoarece am uitat punga acasa, dar in schimb, ziua a privit orice frunza, floare, s-a uitat sub pietre, a probat moliciunea muschilor, a cautat in orice ochi de apa universuri ascunse. Seara a urmarit fascinata dansul flacarilor acompaniat de cantece si voie buna pana cand au aparut stelele care au deschis frumusetea cerului cu un spectacol incredibil ce a eclipsat chiar si focul de tabara.
Sub puzderia de stele
Scapand de poluarea tipica orasului, s-au putut zari lucruri incredibile: constelatii de stele, luna si printr-un noroc chior, am vazut si o stea cazatoare. I-am aratat stelele care i-au indrumat pe navigatorii antici prin tacerile marilor si am fascinat-o cu cateva din miturile stravechi pentru a-i stimula curiozitatea si dorinta de cunostere. Sub puzderia de stele, examinarea cerului a devenit de atunci in fiecare noapte preludiul dulce inainte de a se cuibari in bratele lui Morfeu.
Astronomia este o stiinta pe care o poate intelege orice copil si nu necesita investitii mari, binoclul galben si o planisfera sunt suficiente. Ii poti arata stelele, Luna, ii poti explica sistemul solar. Satisfactia de a intelege cerul este speciala, iar el este plin de surprize. Nu trebuie uitat ca este o lucrare mentala, stelele sunt acolo, dar unirea lor pentru a forma figuri este o creatie umana care dateaza de mii de ani. Cu ajutorul astronomiei putem invata copii sa rationeze si acesta este scopul educatiei. Ca toate lucrurile din viata, atunci cand nu stii ce sa privesti, nu vezi nimic, dar pe masura ce te familiarizezi incepe descoperirea. Suntem doar o parte dintr-un ansablu mai mare la care suntem interconectati. Calciul din oasele noastre vine de la stele, noi suntem stele. Poate ca copii nu inteleg chiar tot ce le spunem, dar raman cu curiozitatea, provocarea intelectuala.
De ce au nevoie cu adevarat copii?
De ce au nevoie cu adevarat copiii? Care este perceptia noastra asupra nevoilor copiilor nostri? Le oferim ceea ce au cu adevarat nevoie? Aceste intrebari imi trec prin minte de cate ori ma uit la Iris sau la alti copii si le observ comportamentul. Parerea mea este ca toti copii au nevoie de dragostea si timpul nostru si sa-i lasam sa se joace liber . Am vazut atatia parinti care chiar si in natura dau copiilor dispozitive electronice ca sa-i tina ocupati. Este fascinant sa urmaresti transformarea lor imediat ce descopera frumusetea pe care natura o are de oferit. Intr-o fractiune de secunda ii auzi tipand de bucurie in timp ce urmaresc fluturi, pasari, un gandacel, o frunza luata de vant sau o floare ce-si imprastie elegant aroma. Niciun dispozitiv electronic nu se ridica la inaltimea naturii, dar pentru a vedea copii minunile ei trebuie sa se joace in mediu liber. Isi vor face repede prieteni si impreuna vor incepe sa sara, alerge, sape, gateasca si sa imite viata sociala a adultilor.
De ce aleg copii jocul cu un binoclu in locul unui telefon
Ce s-a intamplat cu dispozitivele pe care le-au adus parintii? De ce aleg crengute in locul tabletelor? De ce aleg jocul cu un binoclu in locul unui telefon? Copiii sunt foarte intuitivi si au un puternic sentiment de ceea ce este cu adevarat bun pentru ei. Sunt flamanzi de a avea legaturi cu natura si cu alti copii, iar acestea sunt premisele dezvoltarii unui copil sanatos si fericit. Stilul de viata al marii majoritati a adultilor, interior, interiorizat, sedentar, completat cu gadgeturi tehnologice, nu poate fi un substitut. Nici un avans tehnologic nu poate schimba esenta naturii umane. In calitate de parinti, ne simtim obligati sa le oferim copiilor nostri tot cei mai bun, mai scump, mai sofisticat in hrana, haine, tehnologie, divertisment, dar din pacate, cele mai multe dintre ele ofera o fericire de moment. Copiii au nevoie de o fericire durabila si o dezvoltare armonioasa in aer liber care sa-i conecteze cu natura vegetala, animala si alti oameni. Nevoile lor sunt foarte simple si daca le sunt indeplinite, ei infloresc. Hai sa ne ajutam copii sa infloreasca!
Cateodata, toti avem nevoie de un binoclu galben magic pentru a vedea frumusetea ce ne inconjoara
Exista atata magie in viata, dar ca s-o vezi depinde de noi, de felul cum ne conectam la viata, cum pretuim ceea ce ne inconjoara. Magia depinde de ochii cu care privim viata. O situatie normala pentru noi pentru cel de alaturi poate fi o experienta uimitoare. Ar trebui sa invatam sa ne bucuram mai mult de clipa, sa incercam sa observam ce altadata am fi trecut cu vederea: pasari ciripind, miracolul incoltirii unei seminte, armonia si cooperarea padurii ca un ecosistem, rasete, emotii, vise, nori, soarele care lumineaza dand viata, stelele, luna, noaptea, felul cum partenerul de viata respira ritmic in somn, transformarea acelor micuti care ieri scanceau intr-o mini persoana care te striga mama si care crede in tine si te iubeste neconditionat. Cateodata, fiecare avem nevoie de un binoclu magic galben pentru a vedea frumusetea, dragostea si sensibilitatea care ne inconjoara. Fiecare zi este un miracol, iar copilul meu vreau sa creada si sa recunoasca aceasta magie, sa o vada in fiecare colt de lume, in viata de zi cu zi si in aventuri unice, care sa-mi reaminteasca si mie ca magia exista.
Desenele sunt preluate din cartea Betty Binoculars
Foto: Binoclu-copii.ro
22 de comentarii la „Binoclul galben magic care-ti arata frumusetea lumii”
Cât de drăguț! Mi-ar plăcea să ofer un astfel de binoclu cadou unui copil. 🙂 Cu siguranță se va bucura.
*Raluca, îmi place așa mult cum scrii, ține-o tot așa.
Ce frumos,m-ai dus intr-lume magică,o lume a copiilor,iti multumesc.
Si fetita mea s-ar bucura de un asemenea binoclu.
Hehe, amuzant lucru, dar mi-ar plăcea și mie un astfel de binoclu! 😀
Trebuie sa ne luam si noi unul pentru a explora mai bine dealurile care ne inconjoara.
Sunt sigură că și ai mei copii s+ar bucura de un cadou de genul acesta.
Povestea primului binoclu pe care l-am dăruit nepoțelului nostru și excursiile, expedițiile, explorările pe care le-a făcut nedezlipit de el vor rămâne printre cele mai dragi amintiri. Binoclul pentru copii este printre cele mai utile jucării pentru copiii de peste 3 ani.
În curând o sa fie nevoie sa cumpăr și eu unul 🙈
Un binoclu suna bina, cred ca orice copil l-ar considera un cadou interesant
Am avut si eu un binoclu interesant la un moment dat, m-ai dus cu gandul la copilarie, fix in perioada cand l-am primit.
Cred ca ii voi lua si eu unul cadou lui Darius.
Am un binoclu lăsat de bunicul meu și îmi e drag! Consider că e un cadou idei pentru toată lumea.
Ideal*
Cat de drăguț este acest binoclu 😍😍😍 chiar mi se pare o idee de cadou excelentă ❤❤❤
Ce frumos! Cred ca orice copil o sa-l indragesca 🙂
Nu stiu de ce binoclul ma duce cu gandul la copilarie. Am amintiri cu acesta doar de atunci. Poate ar fi interesant sa-mi cumpar unul
Aveam si eu unul in copilarie, bineinteles, mai simplut asa, dar cred ca si piticilor mri le-ar placea un binoclu interesant ca acesta.