Proiectul „Descopera frumusetea culturii rrome”, o lectie de multiculturalitate si de toleranta

Rromii sunt un popor care au migrat prin Europa timp de 1000 de ani. Nu s-au limitat in granite politice specifice, au fost apatrizi si nu s-au identificat cu nicio tara, lucru care i-a supus persecutiilor. Casa lor a fost oriunde se aflau. Au fascinat mereu prin lipsa de stabilitate, de integrare in societate, prin natura misterioasa a modului de viata liber, prin existenta la marginea societatii, prin frumusetea culturii rrome. Cultura lor are o traditie orala, bogata, perceputa de noi ca fiind usor exotica. In afara culturii captivante, a existentei colorate, rromii mai au ceva in comun, o istorie de victime ale prejudecatilor, discriminarii, rasisimului.

Astazi sunt o comunitate etnica distincta, dar parte integranta din natiunea tarii unde locuiesc. Se estimeaza ca traiesc 12 milioane de rromi in Europa, dintre care 6 milioane in UE. Sunt una din cele mai mari minoritati etnice ale acestui continent. Populatia rroma este alcătuita din cinci grupuri mari, diferite: Romi, Sinti, Kale, Manouches si Romanichals, iar acestea sunt subdivizate la randul lor. Au fost demarate multe programe de incluziune sociale deoarece inca multi dintre ei se confrunta cu saracia, excluziunea sociala, discriminarea, lucruri care le ingreuneaza accesul la educatie si le micsoreaza sansele de a-si valorifica potentialul. Si au potential. Se vede in felul in care cultura lor puternica si plina de emotie, pasiune a avut si are impact asupra celorlalte. De-a lungul timpului cultura rroma a influentat dansul, muzica, mestesugurile, iar fuziunea de culori vibrante si-au pus amprenta pe moda.

Proiectul „Descopera frumusetea culturii rrome” si-a propus recunoasterea si imbratisarea mostenirii culturale rrome din doua judete romanesti: Mehedint si Dolj si doua districte bulgare: Montana si Vidin. De ce? In primul rand pentru a risipi eventualele conceptii subconstiente, pentru a largi perspectiva asupra lumii rromilor, a vedea modul cum traiesc, muncesc, se distreaza, pentru a cunoaste oameni noi si a lega prietenii, a mentine apoi aceste conexiuni si a ne imbogati reciproc vietile, a invata mai multe despre noi privindu-ne cu ochii altora. Am descoperit pe propria piele ca intalnirea cu oameni noi ma imbunatateste ca persoana. Mi-as dori sa ma pot adapta rapid, sa imprumut putin din spiritul de comerciant sau sa am o minte deschisa la situatiile noi, la fel ca rromii.

Cultura este legata de istorie, ea reprezinta patrimoniul primit de la stramosi si transmis urmasilor, un fel de pod intre trecut si viitor. E alcatuita din fapte si lucruri fascinante care-ti imbogatesc inima si prin studiul ei poti invata multe despre istoria umana colectiva. Cum se vede din afara cultura rroma? Diversa, fascinanta, atractiva, puternica, foarte putin diluata in cea majoritara a tarii unde locuiesc( lucru valabil si pentru Bulgaria si pentru Romania), o multitudine de traditii, mentalitati, simboluri, tipare si obiceiuri. Cultura rroma este bazata pe atributele loialitatii fata de familie, clan, valori comunitare, adaptabilitate usoara, credinta in destin, medicina populara, multe standarde si norme pe care ne este greu sa le intelegem. Din pacate exista prea putine spatii unde discutiile cu si despre aceasta etnie pot avea loc intr-un mod nepartinitor si neutru, dar prin acest proiect , „Descopera frumusetea culturii rrome” , s-a mai creat unul.

Frumusetea culturii rrome

Lumea este alcatuita din etnii diferite care reflecta povestile si obiceiurile comunitatii. De aceea trebuie apreciate si luate in considerare traditiile fiecarei comunitati. Diversitatea culturala este o resursa pretioasa, esentiala chiar. Ea este cea care ne face pretiosi, unici si conduce la schimbari pozitive ducand la progres. Dupa participarea pe proiectul „Descopera frumusetea culturii rrome” eu vad mult mai clar cele doua laturi ale culturii rrome: cea spirituala si cea materiala, reprezentand cele doua aspecte fundamentale umane: spirit si materie.

Booking.com

Cultura materiala rroma -Mestesuguri, meserii, ocupatii specifice

Creativitatea, inventivitatea, adaptabilitatea rromilor se regasesc si in mestesugurile, meseriile traditionale, datorita experientei, provocarilor, cunoasterii mai bune a firii omenesti, a lumii. Am observat acest lucru lucrand cu ei, in industrie, timp de doua decenii. Am avut colegi, subalterni sau sefi de etnie rroma si acest lucru nu a impiedicat colaborarea dintre noi. Toti suntem claditi la fel. Le-am putut pretui partea de buni mestegugari, dar si cea de buni comercianti, povestitori, cantareti sau dansatori. Cert este ca sunt foarte inventivi si usor adaptabili chiar si la tehnologia moderna.

Metalurgia – lucrari metalice in fier si cupru.

Prelucrarea metalelor era cea mai raspandita meserie a rromilor din Balcani. Erau recunoscuti mai ales ca fierari producatori de unelte agricole, articole de uz casnic, dar si de colectori de fier vechi.

Fierari

In Bulgaria, Montana, l-am cunoscut pe nea Andrei care la 75 de ani inca mai fabrica lanturi, la rece. Face acest lucru de 66 de ani si nu este singurul din cartierul sau. Ciudat este ca lanturile facute de el nu sunt pretuite datorita componentei de manufactura, ci datorita pretului scazut. Nu inteleg cum cu toata tehnologia moderna un lant fabricat manual poate fi mai ieftin decat unul de productie de serie, comparand timpul si tehnologia necesara, dar uite ca exista. De obicei impactul economic arata invers. Produsul lui nea Andrei include doar materialul si munca sa, nu si utilaje moderne electrice care sunt scumpe si consuma curent. Se pare ca nea Andrei inca mai gaseste clienti pentru produsele sale, deoarece sunt conexe celor de pielarie folosite la animalele din gospodariile rurale. Daca cei mai buni feronieri fabrica astazi obiecte unicat de fier forjat primind nu de multe ori comenzi din strainatate si fiind renumerati corespunzator, nea Andrei de-abia isi duce traiul chiar daca inca munceste la 75 de ani. Nu stiu de unde gaseste energie pentru aceasta munca grea, fizica. Cu ochii in lacrimi ne-a spus ca este printre ultimii care practica aceasta meserie si nu are cui s-o transmita ma departe, deoarece majoritatea tinerilor sunt plecati in strainatate.

Booking.com

Varianta romaneasca a lui nea Andrei am vazut-o in apropiere de Craiova, la atelierul lui Gheorghe Padeanu. Ai zice ca un fierar este bine cladit, cu muschi de otel, dar nea Gheorghe e ca si nea Andrei, o mana de om. El fabrica toate obiectele din fier la cald si nu la rece ca nea Andrei, combinandu-si abilitatile cu utilaje conexe conectate la curent electric care-l ajuta putin. E drept ca urbanizarea si industrializarea din Romania l-a lasat pe nea Gheorghe fara obiectul muncii, dar cat timp mai exista carute mai e nevoie si de mici reparatii sau de potcoave la cai. In Simian am gasit intr-o gospodarie a unui caldarar intruchiparea reclasificarii feronierilor in producatori de jgheaburi si burlane. Ai zice ca datorita atator magazine de materiale de constructie e suprasaturata piata cu articole de feronerie, dar inca mai exista loc pentru manufacturieri.

Caldarari

O alta profesie traditionala in randul rromilor strans legata de prelucrarea fierului este cea a prelucrarii cuprului. Cel mai cautat obiect il constituie cazanul de tuica, romanii avand o adevarata pasiune pentru prepararea in casa a acestei licori. Atat de pretuite sunt incat pana si magazinele mari de bricolaj ca Dedeman sau Praktiker le au in rafturi. In curtea lui Nani Ceanghir din Simian, am gasit sclipind in soare cazane de diferite forme, marimi, obtinute prin diferite tehnici. Tehnologia o fi primitiva, dar necesita destule cunostiinte referitoare la substante chimice si nu stiu cum se descurca fara a avea la dispozitie un laborator. Chiar sunt curioasa cum distinge diferitele aliaje pe baza de cupru. Banuiesc ca prin culoare, dar exista sute de aliaje ale cuprului, fiecare cu combinatia sa unica de proprietati care se potrivesc la moduri diferite de fabricatie. Si eu disting rosul cuprului de auriul alamei, de patina verde si albul alpacalei, dar atat, chiar daca am facut Studiul Metalelor. De parca ar fi stiut la ce ma gandeam ne-a facut si o demonstratie de cum se face un cazan. Am vazut si inventivitatea in actiune. In locul foalelor era legat un aspirator, obiect care a scapat de multa truda femeia casei deoarece in grija careia cadea intretinerea focului. Nani Ceanghir e mai norocos decat ceilalti doi fierari. Are un baiat care-i va duce mai departe meseria si magazinele de bricolaj au un concurent de seama inca o generatie.

RRomii iubesc opulenta si un mestesug apreciat este care foloseste metale nobile. Atat barbatilor cat si femeilor le plac mai ales bijuteriile din aur si le poarta cu mandrie. Banuiesc ca-s si un semn al norocului si-mi pare rau ca in tripul nostru n-am vazut si un aurar sau argintar in actiune.

Lucrul in lemn

La palatul Culturii „Theodor Costescu” din Severin, pe un perete erau expuse povesti in lemn. Maestrul Dumitru Linguraru este iscusitul narator. De aceasta data nu mai aveam de-a face cu un mestesug, ci cu un hobby, si se vedea clar. Pasiunea depusa sarea pur si simplu in ochi. Nicio lingura nu semana cu alta si toate aveau cate o poveste de spus. Mi-a luat ceva timp sa citesc povestile insirate pe masa, am trecut la cle expuse pe panou, dar a trebuit sa plec fara a le rasfoi pe toate.

Cultura spirituala rroma

Valoarea spirituala a culturii se reflecta in limba, ritualuri, obiceiuri, credinte, sarbatori. Spiritualitatea cauta fericirea in interior, permite linistea sufleteasca, ne invata sa ne iubim semenii, pe noi insine, astazi, in prezent. Cea mai importanta, evidenta si cea mai caracteristica culturii rrome este limba. Ea este principalul semn de identitate si un mileniu de migratie n-a reusit sa o stearga. Limba este transmisa cultural, se invata. Cea a rromilor este una orala. Pentru rromi invatarea limbii este considerat un lucru firesc, chiar daca de la o varsta frageda se familiarizeaza cu limba populatiei din jur. Limba este mai mult decat expresia comunicarii gandurilor sau cea externa a relationarii, ea este limbajul emotiei. Daca limba este transmisa ca parte a culturii, cultura este transmisa in mare parte prin limba. Regretabil este ca limba rroma lipseste din scoli, mass-media, institutii, nu are versiune oficiala scrisa sau forma de ortografie stabila. Desi aceste lucruri n-au impiedicat-o sa existe in varianta orala mai mult de un mileniu, ar fi bine sa fie repusa in drepturi .

Booking.com

Cred ca scoala este singurul mod in care se poate dobandi abilitatea cheie -alfabetizarea, lucru absolut necesar astazi atat baietilor cat si fetelor rromi. Chiar daca ea cumva interfereaza cu valorile rromilor pentru ca reprezinta reguli stricte, ascultarea de persoane care nu fac parte din familie, despartirea copilului ( mai ales a fetelor) de familie pentru cateva ore facandu-l vulnerabil suspiciunii de comportament necinstit fata de comunitatea proprie, scoala castiga din ce in ce mai mult teren, contribuind la bunastarea ambelor comunitatii. Scoala este dupa parerea mea si locul unde cele doua comunitati se pot deschide cel mai usor una catre alta, facand cunostinta cu valorile si modul de viata al celorlalti la varste fragede cand nu sunt marcati de prejudecati.

Despre religia rromilor am aflat ca de obicei o adopta pe cea a tarii in care traiesc si in plus o insotesc cu cu portie de supranatural. Traditia populara orala si tezaurul cultural sunt bogate. Cuprind un folclor inepuizabil in care ponderea cea mai mare o are cel muzical si coregrafic. Chiar daca radacinile folclorului provin din India, el combina parti ale tuturor tarilor prin care a trecut migratia, influentand si fiind influentat de muzica tarilor in care s-au stabilit. Rromii sunt cunoscuti datorita muzicalitatii lor. Daca spunem ca romaii s-au nascut poeti, rromii sigur s-au nascut cantand si dansand. Flamenco este dansul rromilor spanioli. Muzica rroma ungureasca se aude peste tot, cea ruseasca a fost facuta celebra de scriitorii rusi, in toate hanurile s-a cantat si se canta muzica lautareasca.

Daca faci un sondaj in Romania si intrebi care-s cele mai cunoscute personalitati rrome o sa ti se raspunda: Barbu Lautaru, Johnny Raducanu, Madalin Voicu, Marius Mihalache, Damian Draghici, George Udila, Gabi Lunca, Cornelia Catanga, Nelu Ploiesteanu, Dan Armeanca, Ionita si Viorica de la Clejani, Grigoras Dinicu, Ion Voicu, Ion Onoriu, toti muzicieni. Intreaba in schimb cati scriitori, poeti, publicisti, ziaristi, actori, cercetatori, medici, avocati stiu. Multimea personalitatilor rrome cunoscute tinde catre zero. E drept ca aceste meserii nu-s la fel de stralucitoare, dar nici nu au traditie printre rromi. Tu stii ca Principatul Moldovei a avut in perioada aprilie 1595- decembrie 1595 un domnitor roman de origine rroma, Ștefan Răzvan??????

Periplul proiectului prin cele doua tari a cuprins din plin exemplificari ale muzicalitatii innascute a acestora. Ne-au dansat fetele rrome din Montana, Mehedinti si ne-au cantat si incantat taraful Anghelov si cel al lui Puiu Bucataru.

Rromii sunt artizani, animatori, comercianti si iubitori de animale, in special a cailor. Traduse astazi aceste meserii sunt multe pe cale de disparitie, dar deprinderile vechi nu se uita usor, inca se mai perpetueaza, se dobandesc de noi abilitati, iar meseriile se transforma. Adaptabilitatea usoara a rromilor isi spune cuvantul. Sub 8% din rromi mai sunt nomazi, restul au resendinte stabile, dar isi pastreaza vechile valori culturale, ierarhia, respectul pentru batrani, familie si mai presus de toate- libertatea.

Solutia incluziunii sociale a rromilor vine din educatie, din puterea de a incorporara o cultura a drepturilor omului, a egalitatii oamenilor inca de la varste fragede, iar ajutorul dat de Uniunea Europeana in acest sens este major. Avem nevoie de lectii de multiculturalitate si de toleranta, de proiecte care sa ne dezvaluie frumusetea culturii rrome. Suntem datori ca cetateni si societate civila sa stopam stigmatul social si sa combatem rasismul de orice fel ar fi el.

Descopera frumusetea culturii rrome!

Carti despre Rromi si cultura lor

P.S.

Daca nu stiai, pe 8 aprilie se sarbatoreste Ziua Internationala a Rromilor.