De ce duc toate drumurile la Roma? Raspunsul il gasesti in „Istoria Romei” de M. Cary si H.H. Scullard

Prin intrebarea mea – de ce toate drumurile duc la Roma- nu ma refer la faptul ca prin diferite metode obtii acelasi rezultat, ci la sensul propriu al expresiei ce vine din Evul Mediu si a fost folosita inca din anii 1100. Ea se bazeaza pe alcatuirea vechiului sistem rutier roman, ce semana cu spitele unei roti, ce avea in centru Roma. Nu este clar daca aceasta expresie a fost folosita si de catre romani, dar Caesar Augustus a ridicat in centrul Romei „Miliarium Aureum” (piatra de hotar de aur) si se crede ca toate distantele Imperiului Roman erau masurate de aici. Inca exista in Forumul Roman o bucata dintr-un monument gravat cu aceste cuvinte, dar nu este sigur ca acesta face parte din monumentul original. Citind „Istoria Romei” de M. Cary si H.H. Scullard gasesti integrate intr-o naratiune politica ce porneste din timpul Italiei preromane trecand prin Republica Romana si Imperiu ajungand pana la domnia lui Constantin, militarismul intens si razboaiele, romanizarea provinciilor, guvernarea lor, adaptarea culturala, asimilarea spontana si colectiva a provincialilor in cultura romana, ideologia gladiatorica, dezvoltarea institutiilor culturale, sociale si multe alte fapte care au influentat profund viata noastra moderna. Istoria romana incepand cu Constantin, este istoria medievala europeana.

Despre autori:

Max Cary (1881-1958) a fost  profesor de istorie antica la Universitatea din Londra din 1908 pana in 1946 si a scris numeroase carti: A history of Greece from the time of Solon to 403 B.C., Life and thought in the Greek and Roman world, The legacy of Alexander; a history of the Greek world from 323 to 146 B.C., The ancient explorers.   
Howard H. Scullard (1903-83) a fost profesor de istorie antica la Universitatea din Londra. A fost autor al mai multor carti printre care: A history of the Roman world from 753 to 146 BC si From the Gracchi to Nero: a history of Rome from 133 B.C. to A.D. 68. 

Istoria Romei

Cartea a fost scrisa de M. Cary si H. H. Scullard  in 1935 , a doua editie in 1954, iar aceasta este traducerea in romana a celei de-a 3-a editii publicate in 1975 . Este o sinteza a unor mari cantitati de date ce se intind pe un mileniu si aduce o contributie importanta in acest domeniu.
Titlu:                 Istoria Romei / M. Cary, HH Scullard (University of London) 
Publicarea:       Editura ALL;
An aparitie:      2008;
Numar pagini: 812;
Traducator:      Ceausu Simona.

Este o lucrare destul de vasta, dar contrar multor altor carti de acest gen este atractiva, bine structurata si organizata, usor de lecturat. Cred ca am avut un fix cu cititul pe aceasta tema pentru ca pe timpul lui Ceausescu mi-am cumparat cele trei volume „Istoria Romei” de  Mommsen si nu de oriunde, unul de la Sinaia, unul din Constanta si unul dintr-un anticariat din Brasov (nu se gaseau atunci nici macar carti). Iti dai seama ca atunci cand s-au introdus zboruri cu destinatia Roma, am fost printre primii care si-au luat bilet.

Cuprinsul cartii este impartit in sase parti:
I.    Italia preromana
II.   Romanii cuceresc Italia
III.  Cucerirea bazinului Mediteranean
IV.  Caderea Republicii
V.    Consolidarea Imperiului Roman
VI.   Declinul Imperiului Roman

Cartea se adreseaza pasionatilor de istorie, dar pot trece cu succes linia de finish si neofitii, ca mine. Lista ilustratiilor, a lucrarilor fundamentale, notele si referintele (123 pagini), glosarul, indexul sunt impresionabile. Singura mea problema a fost ca fiind asa de groasa (812 pagini) si optand pentru varianta necartonata, am reusit s-o cam dezmembrez. Ti-as indica sa nu te uiti la pret si sa alegi varianta cartonata.

Dacia 

Doua capitole se refera la „Cei cinci mari imparati” si aici se regaseste Traian, cel mai popular impărat roman dupa Augustus, a carui politica externa a mutat teatrul de lupta in tinuturile dunarene si a dus la cele doua razboaie dacice.

Al doilea razboi dacic care a izbucnit a fost unul dintre cele mai spectaculoase din istoria romana, daca evaluam importanta lui in functie de efectivele trupelor romane implicate, pentru ca Traian a comandat o armata de doisprezece legiuni, ceea ce inseamna un total de 120.000 de oameni….La sfarsitul a doua campanii de lupte crancene, care au culminat cu o a doua batalie langa Sarmisegetuza, Decebal s-a sinucis, iar apropiatii lui au capitulat. Prada de razboi a lui Traian (estimata la peste jumatate de milion de lire romane de aur si un milion de de argint sau circa 700 de milioane de denarii) a fost cea din urma prada semnificativa de razboi a Romei.

Traian a murit inainte ca in Dacia sa fie inceput procesul gradual de romanizare si latinizare, dar succesorul sau, Hadrian (117-138) a regularizat administrativ toate regiunile din imperiu.

Concluzie

Studiul istoriei in general releva probleme paradigmatice ce sunt si astazi relevante pentru societate, fiind model pentru rezolvarea crizelor actuale. Istoria romana de la 50 i.H. la 161 d.H. este un fel de model didactic, ilustreaza cam toate provocarile caracteristice guvernarii si ordinii sociale intr-un stat. Cartea se ocupa de problemele politice, militare, sociale si culturale ale civilizatiei romane si demonstreaza motivul pentru care Roma a fost centrul unui vast imperiu antic si este astazi un accent cultural si istoric din lume.

De aceea toate drumurile au dus la Roma!