In Romania si in celelalte tari dincolo de Cortina de Fier, in anii 70-89 blugii erau perceputi ca un fel de declaratie politica, un steag al revolutiei. Era o chestie de perspectiva, daca te uitai in Occident sau peste ocean tinerii care purtau jeans erau in cautarea iubirii libere si militau impotriva razboiului din Vietnam, iar daca te uitai in interiorul blocului comunist, tinerii doreau acest produs pentru ca reprezenta o felie din marele vis american ce contrazicea flagrant cu ideologia partidului. Purtat insemna prea folosit, aproape posedat, dar epitoma jeansilor era primejdia, revolta. Da, revolta era noua declaratie a modei.
.
A trecut ora de inmuiere si acum urma ceva la fel de nebunesc, sa stau o ora cu blugii uzi pe mine. Cred ca-ti dai seama ca n-am apucat sa stau decat cateva minute ca a intrat mama val-vartej si m-a pus sa ma dezbrac de ei pana nu racesc. Acum stiu ca esti curios si astepti sa afli daca s-au intins vreun pic. Ei bine parca, parca veneau mai bine, asa ca i-am scos in lume, intai la discoteca de la scoala si apoi la Woodstock-ul romanesc, Cenaclul Flacara. Ghici cine a raspuns din tot sufletul la mesajul de salut al lui Adrian Paunescu, mesaj cu care incepea orice spectacol: „Te salut tineret in adidasi, te salut generatie in blugi!” ?
Gata, intrasem oficial in randul lumii, din simplu spectator de pana atunci ma transformasem in vedeta, aratam acum la fel ca actritele de la Hollywood din filmele vazute la sarbi. Imbracandu-ma in ei aveam mai multa incredere care se proiecta asupra rezultatelor scolare si in interactiunea cu ceilalti.
Dupa cativa ani am inteles intelesul spuselor filozofului francez Régis Debray ca in tarile comuniste exista „mai multă putere în blugi si rock and roll decat in intreaga Armata Rosie„. Ambele erau o putere culturala covarsitoare, aparusera formatii rock, de fapt se numeau formatii de chitare electrice deoarece cuvantul rock era interzis de catre regim si ambele subminau valorile comuniste. L-am inteles la patru ani de cand au fost spuse, deoarece atunci a cazut Zidul Berlinului si apoi a urmat Revolutia din 89.
Blugii aceia mi-au placut tare mult, de fapt eram indragostita de ei, aveam o legatura emotionala speciala, imi imbratisau corpul, erau confortabili, versatili, rebeli, insemnau autocunoastere, autenticitate si creativitate. Cand mi-am cumparat de la mare si trei tricouri de la solar, de la polonezi, am fost in al zecelea cer, Hollywood scria pe mine.
Lumea era a mea, dar se parea ca lumea era a oltenilor, pentru ca acea perioada a coincis si cu ascensiunea echipei de fotbal Universitatea Craiova. Da, am prins vremurile echipei Craiova Maxima, blugii mei au stat pe bancile stadionului si au vazut acea generatie de mari jucatori pe: Ilie Balaci, Rodion Camataru, Costica Stefanescu, Zoltan Crisan, Ion Geolgau, Aurica Beldeanu, Costica Donose, Silviu Lung, etc. Ca sa-ti dai seama de amploarea evenimentului, vreau sa-ti spun ca n-am fost niciodata microbista, dar era o inflacarare asa de mare in oras incat nu puteai sta acasa si in plus copii intrau gratis. Te imbracai in ceea ce aveai mai bun, in cazul meu blugii si plecai cu gasca la meci.
„Campioana unei mari iubiri” a adus din cate stiu si recordul de audienta al Cenaclului Flacara in Craiova. Dupa victoria Universitatii Craiova asupra lui FC Kaiserslautern s-au adunat 50.000 de oameni in fata Hotelului Jiul si au sarbatorit impreuna cu cei din cenaclu calificarea in semifinalele Cupei UEFA, lucru ce era o premiera romaneasca. Binenteles ca am fost acolo, eram cocotata cu blugii mei intr-un pom de la un bloc vecin. Chiar pot sa-ti arat pomul, inca mai exista, desi restul au disparut: Hotelul Jiul e acum Ramada, cenaclul si echipa olteana nu mai sunt de mult. Doar blugii mei mai traiesc, e drept ca putin transformati.
In procesul meu de autocunoastere, blugii au trecut prin mai multe etape, le-am brodat floricele si le-am atasat insigne in perioada flower power, am scris pe ei diverse mesaje in perioada rebela, i-am vopsit negri intr-o perioada tulbure, i-am stramtat pe picior in perioada feminina cand am vrut sa arate mai sexy si sa nu treaca neobservati, i-am strans in elastice si i-am fiert impreuna cu inalbitor pentru a arata la fel ca cei prespalati si ultima lor etapa a fost aceea de pantaloni scurti. Au renascut cam din doi in doi ani schimbandu-si aspectul exterior insa nu si caracterul. Revolutia i-a apucat in varianta stramti si prespalati.
In ziua aceea am mers de dimineata impreuna cu colegii la Teatrul Liric sa luam costumele de dans. A doua zi plecam in tabara, la Felix unde se tinea FACS – Festivalul Artei si Creatiei Studentesti. Acolo ne-a prins Revolutia pe mine si pe blugii mei, la Teatrul Liric, la 30 de metri de Prefectura. Mie imi era putin teama asa ca am vrut sa stau langa teatru si sa ma uit de acolo, dar ei ma tot impingeau sa mergem in fata, sa fim in mijlocul evenimentului, asa ca am ajuns un participat activ la eveniment.
Sa nu crezi ca astazi jeansii si-au schimbat mesajul, nu, ii vezi zilnic in varianta denim strategic rupt sau clasici purtati de catre tineri sau de cei cu spiritul tanar. La orice colt de strada vezi cate un genunchi iesit printr-o gaura rupta asimetric, o bucata de coapsa ce-ti face cu ochiul printr-o fanta demna de gheara unui tigru, niste tivuri ferfenitite de parca le-ar fi mancat moliile, niste franjuri ce arata o glezna fina, s-au reinventat. Cateodata stai sa te intrebi daca posesorul nu traieste pe strazi, dar la o privire mai atenta remarci o camasa de firma celebra sau niste pantofi cu toc sau fara, care costa cat jumatate de salariu. Este necesitatea de a face lucrurile altfel decat parintii lor, de a se individualiza, de a arata ca au atitudine, ca sunt rebeli.
30 de comentarii la „Blugii simbolul libertatii, steagul revolutiei”
Ce blugi evazati am purtat pe vremuri si acum mi se par super ciudati 😀
Am si eu unii cu flori mari galbene, gen flower power :))
Pff…imi amintesc si acum cand mi-au cumparat ai mei primul costum de blugi. Aveam 3 ani! Eram cel mai fericit copil de pe fata planetei :)) ma mandeam cu perechea de blugi si cu gecuta la toata lumea de pe strada. Mi-au facut si niste poze, de fiecare data cand merg acasa ma uit la ele si ma apuca rasul.
Mi te si inchipui cum defilai pe strada ca pe un podium de moda :))
Si eu sunt
Mie imi plac enorm jeans!
Am purtat toate culorile posibile cat eram slaba, acum ma rezum la culori inchise 😛
Eu am un mare avantaj, arat la fel cum aratam acum 30 de ani si in consecinta am acumulat ceva blugi prin sifonier :))
Ah imi aduc aminte de vremurile acelea… O pereche de blugi te putea face instant cool
Si acum o pereche de blugi te fac cool, tocmai ce m-am intalnit cu o domnisoara sexy rau de tot in niste blugi boyfriend.
Eu ador blugii. Sunt frumosi, de efect, comozi si chiar sexy! 🙂
Subscriu, te transforma instant.
ador blugii! atat cei drepti, cat si cei skinny. ii combin cu orice, indiferent ca vorbim de tocuri sau adidasi
Eu acum sunt topita dupa cei boyfriend si ma smiorcai ca nu am decat doua perechi. Mie mi se par cei mai sexy.
Imi place sa port jeans si jachete din denim..le ador, nu prea am prins eu acele vremuri..sunt cam micuta.
Vreme trece, vreme vine …si blugii o sa se poarte mereu. Au 500 de ani si pun pariu ca o sa mai dureze inca 500…pe putin.
Pe timpul lu' Ceausescu imi cumparam blugi de la navigatori ( stau in Constanta, un avantaj) dar dadeam pe cei mai oribili blugi jumatate din salariu mamei
Erai mai norocoasa, eu trebuia sa bat vreo 100 de kilometri pana la Severin.
Si primii mei blugi tot Levi's au fost, conici, modelul piramide sau asa ceva.. Acum ii prefer pe cei drepti.
Pyramid erau o marca de blugi turcesti, cred ca au aparut mai tarziu. Dar s-ar putea sa fi fost si vreun model Levi's cu numele asta.
Pffff… oare exista cineva carei sa nu-i placa jeansi? Nu cred 🙂
Aveam si o poveste cu costumul de blugi ai mamei. A plecat pe vremea comunistilor intr-o excursie la rusi si i-a vandut acolo pe un pret dublu fata de cat daduse la noi. Voiam sa spun ca pana si mama are desi a trecut de 70 de ani.
Mie imi plac mai mult variantele clasice, cele rupte si jerpelite, nu prea!
Mie-mi plac toti, ii aleg in functie de starea de spirit pe care o am in ziua respectiva.
tin minte si acum primii me blugi, o pereche de Wrangler minunati!
Parca faceau ungurii asa ceva sub licenta, am uitat :))
Imi plac blugii. De toate modelele si culorile.
Esti la fel ca mine si eu ii iubesc pe toti.
As indrazni sa incep sa port iar blugi evazati. Cred ca s-ar uita lumea ciudat la mine dar mi-a placut acea perioada
Nu cred ca s-ar uita cineva stramb, se poarta blugii flare.