Punctul Gastronomic din Cutin- un spațiu pentru mâncarea savuroasă și sănătoasă

Punctul Gastronomic din Cutin- un spațiu pentru mâncarea savuroasă și sănătoasă

Viața în oraș și viața la țară sunt total opuse, iar această diferență am experimentat-o in weekend când, la invitația primarului din Peștișu Mic, Dobruţchi Saul Daniel, am vizitat Punctul Gastronomic din Cutin, un spațiu cu mâncare savuroasă și sănătoasă. Comuna Pestişu Mic face parte dintr-un colț de țară minunat și prea puțin cunoscut din Judetul Hunedoara. Ea este compusă din 9 sate şi anume: trei pădurănene:

  • Ciulpaz
  • Cutin
  • Dumbrava

și șase în aval:

  • Pestişu Mic
  • Almaşu Mic
  • Josani
  • Mânerău
  • Nandru
  • Valea Nandrului.

Din pacate, astăzi, cele trei sate pădurănene sunt depopulate. La ultimul recensământ din 2017 Cutin număra 27 de locuitori, Dumbrava 29 și Ciulpăz 49. Trist, nu? Deși aflate la maxim 10 km de municipiul Hundoara și atestate documentar încă din secolul 15 bogăția obiceiurilor, tradițiilor și creaţiei lor artistice populare: costume, textile pentru decorul interioarelor, obiecte din lemn, metal şi ceramică, elemente de arhitectură populară sunt pe cale să dispară odată cu ultimii locuitori. Poți să-i învinuiești pe tineri că au plecat din satele natale căutând prosperitatea? Nu asta facem toți, alergăm în căutarea unei vieți mai bune, a unei educații, a oportunităților de angajare?

Ce-i de făcut cu depopularea rurală?

Depopularea rurală este un fenomen global. Astăzi, cea mai mare parte a populației lumii trăiește în orașe. Locurile de muncă și economia în creștere rămân motivele cele mai convingătoare pentru migrarea spre oraș și apoi continuarea luptei zilnice în mijlocul poluării aerului, apei, fonică. La țară, tinerii nu găsesc o oportunitate clară pentru dezvoltarea lor personală în cadrul comunității lor, lăsând drept consecință pierderea cunoștințelor ancestrale. Ei pleacă și lasă în urmă amprenta rurală amenințată cu destrămarea piatră cu piatră, vis cu vis. Dar dacă s-ar încerca o revitalizare a economiilor locale, acești tineri s-ar întoarce acasă? Exemplul de mai jos dă de înțeles că da.

Revitalizarea zonei rurale a comunei Peștișu Mic: o provocare dificilă, dar posibilă

Care sunt cheile găsite de primarul comunei pentru fixarea populației tinere în teritoriu? Care ii este strategia? Rîspunsul este reactivarea economiilor locale profitând de sinergiile cu ecologia, permitând ca această zonă rurală marginalizată geografic datorită accesibilității ei scăzute și care nu este beneficiara vreunei activități turistice, să devină un loc de investiții într-o economie verde, circulara și a unui turism durabil. Aceste acțiuni ar restabili identitatea, demnitatea acestei zone rurale, ar menține obiceiurile ancestrale, ar putea păstra tradițiile legate de naștere, nuntă, funerare, dar și cele agricole moștenite de la părinți și bunici. Revitalizarea acestei zone rurale implică o planificare a produselor turistice ca strategie pentru dezvoltarea comunei având, printre altele privind gastronomia locală ca factor de atracție.

Strategie: Gastronomia locală ca factor de atracție

Cadrul natural și patrimoniul cultural rural din multe părți ale Romaniei sunt resurse insuficient exploatate. Fructificarea tradiției și a obiceiurilor ancestrale sunt deziderate importante ce pot avea ca efect repopularea rurală. Cheia garantării supraviețuirii nucleelor rurale este o viziune strategică de multe ori sprijinită financiar..  Câteodată ea vine pe ferestre de finanțare cu fonduri economice, altă dată prin ferestre de învățare și observare sau prin ușile unor puncte gastronomice locale, la fel ca cel constituit de curând în Cutin, de către familia Mircea. Este al doilea punct gastronomic local vizitat în acest an, primul aparținand gastronomiei pastorale, cel de la Stana Stefanu care m-a fermecat cu tocanul de oaie și bulzul pe grătar.. Punctul gastronomic al familiei Mircea are alt specific, chiar dacă se încadrează în aceeași gastronomie de munte, mâncarea lor conține mult mai multe legume, condimente, feluri diferite de carne cu accent pe cea de porc.  

La țară se mănâncă bine. Cel puțin așa spune înțelepciunea populară. Ținutul Pădurenilor este sinonim cu munți, râuri, păduri încadrate de văi verzi, cadrul ideal pentru o bucătărie nativă care îți oferă fripturi delicioase, alături de legume proaspete din grădină, derivate lactate, plăcinte pădurenești sau faimoasa palincă. Poți să treci prin zonă fără să le guști? Nu cred, mai degrabă vii special ca să le deguști.

La placinte inainte

Plăcinte pădurenești

O palinca de-ți troznesc fălcile

 Palincă de-ți troznesc fălcile

Punctul gastronomic al familiei Mircea, din satul Cutin

Tocană de legume si carne de porc făcută pe pirostrii

Punctul gastronomic din Cutin al familiei Mircea

După tot ce ți-am spus, vrei să te așezi la masa punctului gastronomic al familiei Mircea, din satul Cutin și să-i guști din bucate? Eu, m-am așezat și o să-ți spun cum a fost. Știi deja că gastronomia din satele de munte este proaspătă, sănătoasă și tradițională. Și diversă, pentru că există opțiuni pentru toate gusturile. Valoarea unui astfel de punct gastronomic e dată de punerea în evidență a produselor locale, ecologice crescute cu respect pentru mediu, a entuziasmului și a priceperii bucătarului, a tradiției specializată în a da acel gust irezistibil mâncării. Cele care conduc în acest loc bucătăria nu își spun Chef, nu primesc stele Michelin, ele sunt bunicile familiei și merită recunoaștere, recunoștință și respect pentru că mențin identitatea gastronomică și au obsesia de a lucra cu cele mai bune materii prime, pe care tot ele le cultivă și îngrijesc. Ce au ele pentru turistul înfometat? Toată frumusețea zonei așezată în farfurie și încondeiată cu pasiunea pentru bucătărie, răsfăț pentru trecător și tradiție. Totul la prețuri foarte rezonabile. Cine să le reziste? Eu n-am putut.

Bucătăria tradițională este o uniune emoțională, socială, nutrițională, o parte a patrimoniului

Bucătăria tradițională este un fel de extensie culturală care conturează, distinge și consolidează identitatea unei comunități. Mâncarea este legată de istorie, de cine suntem, de ce credem, de ce aparținem, de identitatea noastră. A mânca nu este doar o activitate pur biologică, alimentele au propriile lor povești asociate cu trecutul, conturând semnificația culturală și istorică. Consumul lor este condiționat de semnificații,  incluzând tehnicile utilizate pentru a le cultiva, procesa, pregăti, servi și consuma. La masă se permite unirea de cunoștințe, obiceiuri, ritualuri, emoții, senzații, sentimente, se întăresc relațiile sociale, bucatele fiind o expresie a apartenenței și a recunoașterii trecutului comun. Bucătăria tradițională este o uniune emoțională, socială, nutrițională, o parte a patrimoniului inglobând aspecte ale vieții comunității și ea poate constitui o parte fundamentală a economiei regionale și locale.

Gastronomia ca produs turistic și destinație turistică

Relația dintre gastronomie ca produs turistic și destinație turistică este sinergică, deoarece ea oferă mâncare, rețete, bucătari și aspecte culturale care o fac un produs ideal pentru consumul turiștilor. Turistul experimentează activități și produse legate de gastronomia locală în timpul călătoriei lui sau se deplasează special pentru a avea o experiență culinară autentică, tradițională. În societătea noastră, mâncarea reprezintă mai mult decât hrana de bază, o nevoie, ea a devenit plăcere. Prin urmare, promovarea turismului gastronomic este importantă pentru a atrage atenția turiștilor, prezintând relația puternică între alimente și teritoriu, aducând un interes de a reveni la trecutul strămoșilor, de a experimenta în acest fel elemente tradiționale care sunt în mare parte noi pentru orășeni. 

Turismul gastronomic devine o oportunitate pentru teritoriile care văd în produsele lor agroalimentare o posibilitate de comercializare prin legătura cu activitatea turistică. Zonele marginalizate din punct de vedere geografic ca și Cutin au elemente de unicitate care le permit să răspundă la ceea ce caută turiștii gastronomici și să fie apreciate pe această piața turistică, în care experiențele și unicitatea joacă un rol important. Ambele au devenit din ce în ce mai mult elemente relevante in viața noastră atât economică cât și socială. De fapt ne-am transformat economia într-una a experiețelor, toată lumea caută ineditul.

Cum e să fii parte a turismului gastronomic și a economiei locale

Familia Mircea se vrea a fi printre primele familii beneficiare a acestui model, iar existența unui patrimoniu gastronomic divers și autentic asociat comunității pădurănene, a permis proiectarea unei astfel de propuneri axată pe turismul gastronomic. Soluțiile pentru a inversa tendința de abandon rural sunt numeroase, dar aici un astfel de punct gastronomic local poate constitui un stâlp solid care să sprijine renașterea rurală a Ținutului Pădurenilor, căci această zonă merită mult mai mult decât uitarea.

Ca și turist pot să spun că la fel de mult îmi amintesc de mâncarea consumată într-o zonă cât și de frumusețea locului vizitat. Valorificarea turistică a patrimoniului alimentar și culinar este pentru mine o parte cheie a unei vacanțe memorabile. Turismul gastronomic este un segment piață în sine care evidențiază oferta gastronomică bazată pe produse locale de înaltă calitate în patrimoniul cultural și culinar al unei destinații. El oferă participare activă, cunoașterea culturii locale, menține identitatea prin obiceiuri și tradiții care permit păstrarea bogăției patrimoniale materiale și imateriale a teritoriului, menține sentimentul de apartenență, contribuie la conservarea biodiversității și a peisajelor și în plus, recuperează memoria culinară. Rezultă o experiență unică care include producătorii agricoli și zootehnici, meșteșugarii, interpreții de folclor și toți cei care construiesc identitatea locului, îmbogățind valoarea destinației.

Premisa a fost clară pentru familia Mircea: transformarea gospodăriei familiei într-o destinație de turism gastronomic, sub semnul de punct gastronomic local.  Produsele agroalimentare care caracterizează teritoriul sunt axate în principal pe carnea animalelor crescute în bătătură, lactate, miere, fructe și legume. N-as putea spune care este produsul vedeta care conduce bucătăria locală, mai degrabă aș spune că-i un mix, dar toate au cu siguranță atribute specifice ce provin din metoda de producție și din ingredientele proaspete utilizate. 

Până acum nu m-am gândit la mine ca la un turist gastronomic, dar sunt interesată de descoperirea autenticității și originea fiecăreia dintre mâncărurile care fac parte din gastronomia locală. Stând mai mult pe lângă una dintre bunici am vrut să mă implic în pregătirea diferitelor feluri de mâncare ca să aflu mai multe despre cultura locală. Am aflat rețete care se disting prin capacitatea lor de a evoca arome, condimente care odată adăugate se concretizează în feluri de mâncare de te lingi pe degete și povești ale locului, ale oamenilor, valori,  stiluri de a se îmbrăca în funcție de statutul social, context, eveniment. Din acest motiv, societățile au fost organizate în mod istoric în jurul bucătăriilor. Bucataria este o intreaga lume, ea este o uzina, a noastra, care genereaza familiei energie pozitiva, sanatate, frumusete, placere in viata, prosperitate, abundenta. Aș mai fi stat la povești, dar nepotul începuse grădină să cânte la saxofon și m-am așezat repede pe-o cerga, la soare, să-l ascult.

Familia Mircea este prima care testează beneficiile de a fi un punct culinar gastronomic. Deocamdată, partea tânâră a familiei nu va da beneficiile orașului, nu se pot susține financiar doar din munca în gospodărie, au nevoie de slujbele deținute în oraș, copii merg acolo la școală, dar aceste aspecte se pot schimba curând. Sunt sigură că nu va trece mult timp și își vor deschide o pensiune agroturistică, iar atunci vor lăsa definitiv orașul.  În viitor, în zonă, cred că se vor deschide mai multe puncte gastronomice, de ce nu chiar trasee gastronomice cu cursuri de gătit, degustări și vânzare de produse locale, precum și evenimente programate ca târguri gastronomice. E nevoie doar de un exemplu de succes și în curând restul locuitorilor  vor urma familia Mircea, devenind o parte fundamentală a economiilor regionale și locale.

La țară sau la oraș?

Cum este mai bine, să trăiești la țară sau la oraș? Un mix din cele două ar fi perfect, dar deocamdată nu-i și viabil. Să alegi liniștea, idilicul traiului în natură sau forfota, agitația, prosperitatea materială ce vine într-o aglomerare urbană?  Eu cred că oamenii care trăiesc în mediu rural sunt mai optimiști, mai senini, mai conectați cu natura și mai fericiți decât cei care trăiesc în zonele urbane. La oraș ne bucurăm de moduri de divertisment aproape nesfârșite,  oferte de locuri de muncă mai bine plătite, de cultura și multe moduri de petrecerea timpului liber, dar la țară găsim liniște, pace, alimentele au gust și savoare. Cred că mulți dintre tinerii strămutați la oraș așteaptă o inițiativă care să adauge valoare morală și materială profesiilor străvechi de fermier, agricultor, astfel încât să poată reveni acasă și să își poată păstra tradițiile moștenite de la părinți și bunici. Familia Mircea este un exemplu.

Gustă natura în fiecare mușcătură

Explorează diversitatea României prin aromele fiecărei regiuni. Ele reflectă natura locală pe care oamenii o încorporează în meniurile lor de secole. Simte legătura dintre om și natură prin aromele legumelor din grădină, cerealele din câmpurile locale, alimentele din natura verde și sălbatică, fructele din livezi și roade din pădurile uneia dintre cele mai frumoase zone -Ținutul Pădurenilor, măncăruri din carne preparate în mod tradițional și delicatese lactate din pășuni și din mierea locală cunoscută în întreaga țară.

Sper să îți fi trezit curiozitatea și interesul pentru activitățile desfășurate în acest colț de țară, #HunedoaraNeștiută, și să îți dorești să vizitezi satul Cutin și împrejurimile lui. Realitatea este că nu numai mâncarea este acolo spectaculoasă, la fel e și natura, așa că pentru iubitorii de natură și aventurieri, aceasta este o zonă de neratat. Du-te să (re)descoperi produsele locale pregătite în ceaun, pe foc de pirostrii, din punctul gastronomic din Cutin și-mi vei mulțumi!

P.S. #HunedoaraNeștiută este un eveniment organizat de către Primăria Peștișu-Mic în colaborare cu Pensiunea Fan și Călin Bobora.

7 comentarii la „Punctul Gastronomic din Cutin- un spațiu pentru mâncarea savuroasă și sănătoasă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.