carte

Istoria secreta de Donna Tartt, o tragedie greaca intr-un roman

De obicei nu citesc carti la recomandarea altor persoane, dar mai fac din cand in cand exceptii cand vad ca toti din jurul meu vorbesc laudativ despre vreuna si eu sunt pe dinafara subiectului. Istoria secreta e prima carte scrisa de Donna Tartt pe care o citesc si in plus n-am vazut nici filmul Goldfinch bazat pe romanul omonim. Eram tabula rasa in Donna Tartt, dar acum nu mai sunt, am citit Istoria secreta.

Donna Tartt

Nascuta in Greenwood, Mississippi, Statele Unite la 23 decembrie 1963, Donna Tartt este unul din castigatorii mult ravnitului premiu Pulitzer. Pana la acordarea acestuia, in 2014, pentru romanul The Goldfinch, scriitoarea era deja cunoscuta de public si critici datorita primelor doua sale romane: Istoria Secreta (1992) si Micul prieten (2002).

Carti de Donna Tartt

Sticletele<br>
Sticletele
Istoria secreta
Istoria secreta
Micul prieten 
Micul prieten 

Istoria secreta este dedicata lui Bret Easton Ellis, un alt scriitor american, care este cunoscut in special pentru cartea-cult American Psycho ecranizata in 2000 si care are in rol principal ( criminalul in serie) pe Christian Bale.

Istoria Secreta

Cartea Istoria secreta de Donna Tartt incepe bine, cu o crima, facandu-te curios din primele fraze. E ca in copywriting, incepe scurt cu o informatie importanta care te incita.

Dupa opt ani de la crima, Richard Papin imi face o confidenta cu intelepciunea si tristetea cuiva care a experimentat si pierdut prea multe. Da, cand citesti cartea ai impresia ca esti singura persoana careia i se confeseaza si care afla adevarul din spatele crimei. Cum spuneam, Richard e bantuit de filmul uciderii si nu reuseste sa scape de el. Ma pune in tema cu uciderea lui Bunny de catre alti cinci studenti, toti prieteni. Despre crima Robert zice ca „am fost partial responsabil”. Asta e cam cotita, ori esti responsabil ori nu, nu vad cale de mijloc. Daca a fost la locul faptei, e clar ca e complice. Nu l-o fi omorat el, dar a vazut si n-a miscat un pai ca sa-l scape.

Bun, inceputul iti capteaza atentia, te face curios sa afli cum, cand, unde si mai ales de ce cinci studenti ajung sa-l omoare pe un al saselea, asa ca nu lasi cartea din mana. Cum e posibil ca cinci tineri echilibrati sa comita o crima? Ce insecuritate i-a determinat sa-si ucida prietenul? Subliniez, prietenul, nu vreun strain.

Istoria secreta de Donna Tartt

Tragi concluzia ca e un roman despre natura umana si pretul pacatului. E o tragedie greaca mutata in prezent, cu tot cu limbaj. Este o poveste despre singuratatea in mijlocul multimii, despre actiuni banale care te mana usor, fara sa fii constient de tine sau de unde, cand si cum, spre un inevitabil funest.

Există oare în afara literaturii acel ceva numit „defect fatal”, adică fisura aceea vizibilă, dar întunecată, care străbate chiar mijlocul unei vieţi? Acum cred că da. Şi cred că defectul meu fatal este următorul: un dor morbid de ceva neapărat impresionant, indiferent de riscuri. A moi. L’histoire d’une de mes folies.2 

Pentru a intelege cat de cat trebuie sa spun cum este structurata intriga. Naratorul este Richard, un tanar de 19 ani care spera ca prin inscrierea la Colegiul Hampden sa scape de trecutul trist. Provine dintr-un orasel pe care-l uraste si de care nu-l leaga nimic. Parintii nu stiu de ce nu-l agreeaza deloc, nu mai zic de iubit. E practic un orfan cu parinti.

La colegiu gaseste evadare intr-un grup caruia i se ataseaza si cu ajutorul lui incearca sa se integreze si sa-si uite viata anterioara. Isi face cinci prieteni: gemenii Charles si Camilla, Francis, Henry si Bunny. Acestia sunt niste personaje pretentioase, excentrice, privilegiati ai clasei superioare, careia i-au mostenit nu numai banii, dar si defectele infioratoare. Au insecuritati profunde: Henry este un hybris, Charles bea, Francis un homosexual chinuit, Camila o frumusete eterica, distanta si puternica, Bunny e cam idiot. Si relatiile lor sunt exagerate: gemenii Charles si Camilla comit incest; Richard este indragostit de Camilla, dar ea il alege pe Henry; Henry accidental ucide un om; Francis pofteste la toti prietenii de sex masculin; Bunny santajeaza; iar consecintele nu se lasa asteptate.

Istoria secreta, o tragedie greaca intr-un roman

Dintre toti, in afara naratorului, Bunny este personajul la care te poti raporta cel mai usor. Este plin de defecte, ciudat si nepotrivit, enervant prin toate dorintele lui, dar inofensiv, incearca sa duca un stil de viata mult peste mijloacele lui fara sa-i pese pe spinarea cui. E credibil, uman pe de-a-ntregul. Eu stiu un Bunny. Cei ca el exista. E creionat intr-un mod real.

Uneori, când îl vedeam de la distanţă, cu mâinile în buzunare, fluierând şi mergând sprinţar, cum făcea el, mă copleşea un sentiment puternic de afecţiune amestecată cu regret. L-am iertat de peste o sută de ori şi niciodată pe baza a mai mult de atât: o privire, un gest, o anumită aplecare a capului. Atunci părea imposibil să se supere cineva pe el, orice ar fi făcut. Din nefericire, acestea erau deseori momentele când se hotăra să atace. Putea fi amabil, încântător, să discute în vechea lui manieră, dar nu pierdea ocazia unei lovituri bine ţintite: se lăsa pe spate în scaun şi scotea din el ceva atât de oribil, de mârşav, de imposibil de contracarat, încât îmi promiteam să nu uit şi să nu-l mai iert vreodată. Mi-am încălcat promisiunea de nenumărate ori. Eram pe punctul de a spune că a existat o promisiune de care a trebuit să mă ţin, dar nu a fost aşa. Nici azi nu pot spune că am rămas supărat pe el.

Toti studentii sunt admisi in clasa selecta de elenofili ai unui profesor snob si excentric- Julian Morrow. Cred ca as putea sa-i zic sociopat deghizat intr-un profesor ce farmeca. Hainele, atitudinile, emotiile, vorbele tuturor sunt deghizari. Dorinta lor este de a fi inconjurati de frumusetea estetica si astfel devin obsedati de notiuni filozofice despre ea. Traduc asta in nevoia de ritualuri dionisiene. Au nevoie de ceva aparte, imprevizibil si salbatic.

Istoria secreta de Donna Tartt, o tragedie greaca intr-un roman

Stii, Dionisos este zeul grec al vinului, tragediei, dar si al nebuniei. Toate ritualurile care se faceau in numele lui erau invers decat practica obiceiurilor grecesti normale de a se inchina la zei. Ritualurile grecesti erau publice, aveau loc ziua, in centrul oraselor, in aer liber. Jertfele animalelor in aceste ritualuri erau controlate, apoi ele erau gatite si servite publicului. In cealalta extrema se aflau ritualurile dionisiene. Ele aveau loc noaptea, in secret, pe dealurile din afara oraselor si cuprindeau ceva salbatic in ele. Urmareau animalele vii, le injunghiau si apoi le mancau carnea cruda. Experienta avea si o latura orgiastica. Femeile prezentau dansuri extatice sub sentimentul ca erau posedate de catre zeu, experimentand un fel de eliberare, o iesire autorizata pentru frustrari. Aceste practici scoteau oamenii din spatiul obisnuit si-i transportau intr-o alta lume, la fel cum face si vinul, licoarea bahica. Poate de aici a pornit totul. Din boabele frumoase de strugure cu ajutorul fermentatiei obtii o bautura licoroasa, vinul. La inceput are gust ciudat, dar apoi incepe sa-ti placa. Vinul e o parte centrala a ceremoniilor religioase din totdeauna, nu numai a ritualurilor dionisiace, dar in aceastea din urma fiind consumat in cantitati mari avea rol de componenta extatica ducand la reverie.  Cu ajutorul sau se incerca trecerea granitei dintre om si zeu, dintre uman catre spiritual. Vinul da bucurie, dar si distruge putand duce uneori la crime sau alte nenorociri. In cartea noastra orgia dionisiana duce la crima unui fermier.

Tragedia greaca provine din ritualurile dionisiene. Etimologia cuvantului tragedie vgr. tragodia, [d. trágos, țap, și ádo, cînt] (cantul tapului), fiindca, la origine, un tap era sacrificat in timp ce erau cantate imnuri. Ulterior, imnurile s-au transformat in coruri si apoi in tragedie cu sensul de drama solemna care purifica catarsisul individual si colectiv. Esenta dramei era trecerea granitei dintre lumea umana spre cea divina, schimbarea unui dialog intre lumea oamenilor si ceruri. Cei care il urmau pe Dionisos erau numiti maenads, din cuvantul grecesc mania, „nebunie”. Acum, cuvantul supravietuieste cu un sens mai bland.  Schimbarea condiției mentale era reprezentata de masca, care denota trecerea granitei dintre realitate si fantezie.

O tragedie greaca intr-un roman

Studentii din carte fac ceea ce au facut de veacuri tinerii, incearca sa se razvrateasca. Ajung sa initieze un astfel de experiment dionisian. Multe din aspectele cultului dionisian le sunt necunoscute, dar studiind imagini, scrieri stravechi lamuresc anumite aspecte legate de abstinenta de la anumite mancaruri, isi confectioneaza chitoane din asternuturi,  si intr-un final patru din ei: Henry, Camilla, Charles si Francis reusesc sa se afunde in extaz si-n nebunie. Pretul platit este uciderea din greseala a unui fermier vecin. Bunny afla si asta il schimba. Din felul lui initial simpatic ajunge in final sa fie enervant pentru cei din grup. Prietenii il ocolesc, dar el insista sa-si petreaca timpul cu ei si mai ales incepe sa-i tapeze de bani. Resentimente si secrete ascunse. Urmeaza uciderea lui Bunny. Decizie stupida luata rapid, prea rapid, cu ochii deschisi.

Cum se face că o minte complexă, alertă şi delicat calibrată, ca a mea, s-a putut reface perfect după un şoc cum a fost crima, în timp ce mintea lui Bunny, mult mai zdravănă şi mai comună, a fost zdruncinată cu totul ? încă mă mai gândesc la asta uneori. Dacă tot ceea ce ar fi vrut Bunny cu adevărat ar fi fost răzbunarea, ar fi putut s-o obţină destul de uşor şi fără să se expună riscului. Ce-şi imaginase că avea de câştigat din această tortură lentă şi cu potenţial exploziv? Oare avea în minte vreun scop, vreo ţintă? Sau acţiunile sale erau la fel de inexplicabile şi pentru el însuşi ca şi pentru noi? Sau poate că nu erau chiar aşa de inexplicabile. Pentru că lucrul cel mai rău legat de asta, cum remarcase o dată Camilla, nu era faptul că Bunny suferise o totală schimbare de personalitate, o ruptură de tip schizofrenic, ci că elementele variate şi neplăcute ale personalităţii sale, pe care înainte de-abia le întrezărisem, se orchestraseră şi se amplificaseră la un nivel de potenţial uimitor. Oricât de neplăcut ar fi fost comportamentul său, mai văzusem astea la el şi înainte, doar că într-o formă mai diluată şi mai puţin virulentă.

Istoria secreta de Donna Tartt, o tragedie greaca intr-un roman

A doua jumătate a romanului analizeaza ce se intampla dincolo de moartea lui Bunny. Dupa framantarile metafizice urmeaza conflictele morale si evaluarea psihologica. De ce este nevoie pentru ca niste tineri normali sa comita o crima. Cum se poate ajunge aici.

Ne place să credem că acea veche platitudine care spune că amor vincit omnia înseamnă ceva. Dar dacă am învăţat vreun lucru în scurta şi trista mea viaţă, este că platitudinea aceea e o minciună. Dragostea nu învinge totul. Şi oricine crede altceva e un prost.

Nu-ti spun mai multe, astept sa citesti singur cartea. Recomand Istoria Secreta tuturor celor carora le place psihologia, sa citeasca despre crime, iubesc misterele sau care sunt curiosi sa afle cum o persoana perfect normala poate fi impinsa sa ucida. Istoria secreta are o perspectiva diferita si revigoranta fata de marea masa a cartilor.  Este o carte de neuitat, iconica care s-ar putea sa te bantuie.

Esti fan al romanelor misterioase? Iti place cultura greaca sau romana antica?  Ce crezi ca poate impinge o persoana sa comita o crima?

Comoara Grecilor - Irving Stone
Comoara Grecilor – Irving Stone
Miturile Greciei antice - Robert Graves
Miturile Greciei antice – Robert Graves
De ce radeau vechii greci? - Despina Mincu-Georgescu
De ce radeau vechii greci? – Despina Mincu-Georgescu

16 comentarii la „Istoria secreta de Donna Tartt, o tragedie greaca intr-un roman

  1. Mai facut curioasa sa aflu resorturile care se ascund in spatele acestei crime. Sunt multe motive pentru care o persoana ar putea comite o crima printre care: invidia, furia, gelozia, din greseala, din dragoste.

  2. Eu sunt int-o faza cand nu mai citesc carti. Am alte preocupari si nu-mi ajunge timpul sa fac tot ce as vrea, chiar si acum, cand sunt in dsomaj tehnic pana in septembrie, ( LUCREZ IN INVATAMANT).
    Va admir ca aveti timp sa cititi.

  3. Imi plac misterele dar parca nu legate de Grecia. Mi-am satisfacut aceasta curiozitate in liceu si facultate. Prea multa filosofie am rumegat dimineata, la pranz si seara. Daca era un agent secret, o organizatie secreta, ceva rasturnare de situatie poate ma captiva. In noianul de carti citite aceasta mi se pare a fi una din lectiile de psihologie sau de filosofie din facultate.

  4. Mie imi plac crimele invaluite in mister si daca e si putina istorie pe acolo nu ma supar deloc, fiindca era materia mea preferata la scoala.

  5. Initial cand am vazut O istorie Secreta m-am dus cu gandul la cartea luiTim Weiner. Nu sunt fan fictiune, dar desfasurarea actiunii (cel putin din cate citesc la tine) pare interesanta.

  6. Nu am citit nimic de la această autoare. Dar cartea asta și Sticletele văd că sunt intens aplaudate. Poate o voi citi și eu la un moment dat, mai ales că e pe partea crime, mystery.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.