Duete romano-franceze la Crama Marmara

Duete romano-franceze la Crama Marmara

Intr-o piata globala tot mai competitiva, vinificatorii si producatorii de branza cauta sa-si lege comercializarea produselor de identitate. O astfel de abordare urmareste distingerea produselor de competitorii lor, concentrandu-se pe atribute culturale si geografice care contribuie la imagine si experienta. In esenta introducerea pe piata dinamica, fluctuanta si ultracompetitiva este legata de felul in care spun povesti captivante si provocatoare care angajeaza consumatorii si se traduc in vanzari. Ambele produse sunt alimente si sunt distincte deoarece au identitate, o combinatie de marca, patrimoniu si terroir (am extins sensul cuvantului in acest caz si la branza voind sa evidentiez faptul ca la ambele gustul caracteristic si aroma este data de mediul in care sunt produse). Am avut ocazia sa dezvoltam subiectul intr-un pairing de duete romano-franceze la Crama Marmara, degustare organizata de catre ASBO, ASociatia Bloggerilor Olteni.  Asa ne-am adunat o mana de posesori de papile gustative curioase  sa experimentam arome si gusturi infratite la restaurantul Marmara, restaurant cu specific turcesc.

  Evenimentul a fost dinamic, antrenant, instructiv si crama restaurantului ne-a asigurat conditii optime pentru degustare. Am sa mai vin aici pentru ca pe langa atmosfera am descoperit o bucatarie aparte, ceva mai altfel decat a restaurantelor cu specific romanesc.
 

Duete romano-franceze la Crama Marmara

Primadonele serii au fost branzeturile de la Delaco, iar tenorii au fost vinurile de la Oprisor care au cantat impreuna cinci duete:
  • Mozzarella Fresca Delaco – Maiastru Sauvignon Blanc;
  • Brie – Ile de France – LaCetate Chardonnay;
  • Brie au bleu – Ile de France – Maiastru Rosé;
  • Cascaval Sofia Delaco – Maiastru Merlot;
  • Emmentaler Delaco – La Cetate Cabernet Sauvignon.
 

  Poate o sa va spun alta data in detaliu ariile fiecarora din aceste duete romano-franceze degustate la Crama Marmara, dar deocamdata ma voi axa decat pe cea de a doua: Brie – Ile de France – La Cetate Chardonnay.

Brie – Ile de France – La Cetate Chardonnay

   Cantecul lor m-a facut sa calatoresc in doua destinatii europene diferite: Franta si Romania, de la Ile de France la Oprisor.
   Brie este una din cele mai populare branzeturi frantuzesti, cunoscuta in toata lumea prin coaja sa semi-moale la atingere, mirosul usor de ciuperci, felul sau in care ramane „vie” si continua sa se maturizeze. Branza noastra a fost una tanara, un pic rigida, dar odata taiata pasta din interior s-a scurs incet, incet, continuand sa se inmoaie lent la temperatura camerei. Gustul sau este nespus de bland, iar crusta sa alba este o mistuitoare alegere personala. Am regasit aroma de ciuperci care izbucnise cand a fost taiata prima felie si in gustul crustei ca un soric, fapt ce i-a dat branzei o noua textura si o noua aroma adaugata.
 
    Brie s-a dovedit a avea o relatie complexa cu vinul Chardonnay, lucru pe care eu pana acum il cam trecusem cu vederea, fiind aplecata mai mult spre latura cremoasa a perechii, dar interconectarea lor s-a dovedit un subiect demna de analiza. Nu sunt un mare admirator al vinurilor albe, dar de data aceasta am de dezvoltat o apreciere mai profunda a experientei acestor vinuri, lucru care a contribuit major la imaginea lor. Chardonnay este unul din cele mai populare vinuri albe din lume, iar acum am inteles si de ce. Gustul sau clar si notele sale delicioase usor fructate fac din el una din placerile vietii. Poate ca la dezvaluirea calitatilor vinului a contribuit si prezentarea lui Gabriel Cristea care a facut o paralela interesanta intre acest vin si cel anterior Maiastru Sauvignon Blanc. Am aflat ca pentru Maiastru productia de vin este in jur de 11-12 tone/ha, iar pentru Chardonnay se injumatateste intr-un mod voit la 5-6 tone/ha. Pentru cel din urma se lasa pe planta iarna, in urma taierii, cam 5 ciorchini din 11, pentru a putea strugurele sa-si traga seva intr-un mod concentrat, avand din start o materie prima mai buna decat predecesorul sau. Urmeaza apoi rasfatul olfactiv si gustativ preluat de la invechirea timp de 6-8 luni in barrique (butoi de stejar de 225l), rasfat de care Maiastru nu beneficiaza, ci e trimis deja spre vanzare. Cumva am ghicit aceasta inobilare de care beneficiaza Chardonnay fata de fratele sau mai tanar prin faptul ca era mai fin, mai asezat.

Am parcurs impreuna pasii acestor duete romano-franceze la Crama Marmara si am analizat impreuna vinul din punct de vedere vizual, olfactiv si gustativ. Tinand paharul spre lumina culoarea vinului se apropie de cea a aurului cu o vaga nuanta de verde elegant. Rotind usor paharul au izbucnit o gama intreaga de arome incantatoare care si-au dezvaluit treptat aroma complexa si pe masura ce au trecut minutele simteam mereu alte arome noi. Inghititura de vin a dovedit un gust mai persistent pe cerul gurii decat predecesorul si o senzatie mai fina de catifelare pe bolta palatina, ca sa nu mai spun de aroma retronazala mai puternica. E un amestec de corpolenta cu finete, de complexitate cu persistenta, de bogatie cu catifelare.

Duete romano-franceze la Crama Marmara

Gata, m-am convins, calitatea unui vin este data de calitatea aromelor si de persistenta acestuia, dar si de faptul ca practica ajuta ca sa distingi diferitele calitati individuale ale vinurilor, asa ca o sa mai recidivez in astfel de pairing-uri.

Set 5 accesorii pentru vin
Set 5 accesorii pentru vin
Accesorii profesionale pentru vin,. 9 piese, in cutie de lemn
Accesorii profesionale pentru vin, 9 piese
Set 4 accesorii premium otel pentru vin, in cutie de pluta
Set 4 accesorii premium otel pentru vin, in cutie de pluta
Accesorii pentru vin 6 piese, tirbuson electric, dop vacuum, palnie, cutter, inox plastic, negru
Accesorii pentru vin 6 piese, tirbuson electric, dop vacuum, palnie

PRIMADONA- TENOR -DUET

Pasul urmator a fost de a duetul cremoseniei de primadona frantuzoiaca Brie – Ile de France cu claritatea vocii tanarului tenor La Cetate Chardonnay. Si-au acordat putin vocile si au cantat ca doi profesionisti, la unison, punandu-se unul pe altul in valoare cu o vocalitate exceptionala de o autentica impostatie. Sonoritate ampla, penetranta, incisiva in momentele culminante, perfect corelata cu timbrul ambilor si cu multitudinea de inflexiuni expresive integrate in virtuozitate.
N-am putut decat sa strig: Bis! Bis!Bis!
Duete romano-franceze la Crama Marmara 2
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, negru, 72 sticle
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, negru, 72 sticle
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 120 sticle, negru
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 120 sticle, negru
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 20 sticle, negru
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 20 sticle, negru
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 42 sticle, negru
Suport de vinuri, lemn masiv de pin, 42 sticle, negru

34 de comentarii la „Duete romano-franceze la Crama Marmara

    1. Prin proiectul nostru facem degustari de branza si vin in diferite locatii si astfel am ajuns sa cunosc restaurante, crame, terase de care auzisem, dar nu fusesem niciodata acolo.

    1. Poti face acelasi lucru chiar si acasa, iti chemi cativa prieteni si le servesti platouri de branza asortate cu vinuri premium. Vor fi sigur niste seri reusite.

  1. Nu am participat pana acum la o degustare de vin sau branza, dar mi-as dori cu toate ca in zona noastra nu sunt chiar asa de multi bloggeri ca in partea Olteniei…va invidez.

    1. Va puteti organiza chiar daca sunteti mai putini, noi suntem multi dar nu participam toti de fiecare data, facem un fel de rocada pentru a putea oferi cam jumatate din locuri persoanelor care vor sa afle cate ceva despre arta fabricarii branzeturilor, vinurilor si a imperecherii lor.

  2. Cum suna "de la Ile de France la Oprisor" . Cred ca e vorba de Oprisor din Jud. Mehedinti. adica sunte de-ai mei. Sunt o mare devoratoare de branza, cred ca as fi golit platourile :))

  3. Ce frumos! Eu am ratat sansa sa merg la o degustare de vinuri acum ceva timp si mi-a parut rau ca nu am putut ajunge atunci. In privinta vinurilor le prefer pe cele de casa, dar si cele fine dulci. 🙂 Cele seci nu sunt pe gustul meu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.