O istorie romaneasca intr-o ceasca de cafea sau invers?

O istorie romaneasca intr-o ceasca de cafea sau invers
   Nu ma prea omor dupa bautul cafelei, dar azi fiind ziua internationala a cafelei am vrut sa-mi ofer o astfel de experienta senzuala, o ceasca de cafea.
   Cafeaua este una din bauturile calde care odata descoperita a cucerit instantaneu continent dupa continent, tinandu-le locuitorii in stare de alerta, indepartandu-le oboseala, somnolenta si imbunatatindu-le performantele mintale.
   Vedeti de ce suntem noi mai destepti decat predecesorii nostri?
   Calitatea cafelei se diferentiaza dupa specie, soi, sol, zona geografica si conditii climatice. Culoarea, aspectul, gustul, mirosul se apreciaza dupa operatia de prajire. Eu sunt mare fan al aromei, parca nici gustul pe care-l simt pe papile nu o egaleaza. Uleiurile volatile eliberate in procesul de prajire le-as imbutelia si folosi mai mult in industria cosmetica. Savoarea, gustul bogat, aciditatea fina cu usor efect picant, consistenta sunt percepute pe limba si aceste senzatii se omogenizeaza, se echilibreaza dand gustul inconfundabil de care suntem mare parte din noi dependenti.
    Clima neprielnica ei de la noi din tara nu ingaduie plantatii de cafea ( eu am crescut vreo 8 ani un arbust in speranta ca voi putea bea o cafea din productia proprie fara niciun rezultat comestibil), dar se pare ca am inventat o specialitate de cafea – „marghilomana”. Am auzit de ea de la bunicul, mare cafengiu, care mi-a spus povestea ei de mii de ori cand ne tratam, eu cu o dulceata si el cu o varianta de marghiloman langa o mahoarca.
    Marghiloman (1854-1925), om politic si mare mosier era mare amator de cafea turceasca si intr-o zi aflandu-se la vanatoare a cerut sa-i fie servita o filigeana (o ceasca mica, fara toarta). Cafeaua se facea atunci intr-un ibric asezat pe nisip, sub care ardea un foc de carbuni. Servitorul nu a avut toate ingredientele necesare la indemana si a improvizat cum a putut o ceasca de cafea. Cred ca a fost surprins cand boierul i-a laudat cafeaua si chiar i-a cerut ca de atunci in colo sa i-o pregateasca numai in acel mod.
cafea de origine Mexic, boabe

Cafea de origine Mexic, boabe, 1 kg

cafea boabe origine Burundi 100% Arabica, 125 g

Cafea boabe origine Burundi  Arabica, 125g 

Guatemala Platanillo 500g

Havana Rum Coffee

Havana Rum Coffee

Secretul era simplu: neavand apa a facut cafeaua cu coniac (banuiesc ca era frantuzesc, ca de, se respecta). Ori l-a ametit bine coniacul ori experienta senzuala a cafelei combinata cu vanatoarea si un trabuc, cert e ca noua reteta a prins la toti prietenii sai si chiar a intrat in vocabular dupa Primul Razboi Mondial.

O istorie romaneasca intr-o ceasca de cafea sau invers?
   Bunicul stia astfel reteta:
   Se pun la foc mic 100 ml de coniac sau rom cu doua lingurite de zahar si se dau in clocot. Se adauga trei lingurite de cafea si se acopera ibricul  lasandu-se cateva minute sa infuzeze licoarea. Aceasta era ceasca de cafea pe care o bea zilnic dupa-masa.
  Eu am gusturi mai modeste si acum ma uit la trei pungute  tentante, dar nu ma hotarasc din care sa-mi fac o ceasca de cafea.
  Singurele asemanari cu cafeaua boierului din vechime se pare ca sunt:
– faptul ca e bio, de pe plantatii certificate fertilizate cu ingrasaminte organice, de origine vegetala si animala;
– prajita artizanal (acum sa nu ma intrebati cat de artizanal poti praji in fiecare zi tone de boabe).
   Am ales Moka chocolaté  cultivata in Djimmah Etiopia, la altitudinea de 1000-1500m.
Cum suna?
V-am dat pe spate?
   E cea mai apropiata de cafeaua turceasca de acum 150 de ani (dintre cele trei pungute, sa nu va ganditi la altceva), dar are un plus de feminitate dat de ciocolata.

Crema Java D’Oro

cafea macinata 100% Arabica, 250 g
Imagio cafea boabe, 1 kg

Imagio

cafea boabe, 1 kg

Espresso Diamond 500g Reference: PF0003464 cafea boabe, 500 g

Espresso Diamond 500g

cafea boabe, 500 g

Verona

cafea boabe, 1 kg

   

  Cafeaua Moca stiu ca-i de origine etiopiana, dar a fost cultivata pe scara larga in Yemen, in jurul secolului al XV-lea iar musulmanii sufi o foloseau in ceremoniile religioase. Numele ii vine de la portul de la Marea Rosie – Mocha. La turci a ajuns simplu, au ocupat Yemenul si ca sa aiba monopol asupra cafelei au interzis exportul de boabe de cafea nesterilizate. De aici cred ca avea si Marghiloman cafeaua, via Suez (fara canal), via Bosfor. Uite cum niste boabe calatoreau pe trei continete si cinci mari ca sa faca deliciul ospetelor desfasurate la curtile boierilor romani.

 Cum bautul cafelei este astazi mai mult un pretext pentru socializare, cat timp imi savurez licoarea  pe care am preparat-o, va spun si o gluma turceasca despre ea:
 
       Pe zid intr-o cafenea scria:
„Cafeaua vine de la Yemen, distanta este mult prea mare, asa ca 10 para nu sunt de ajuns, lasati in schimb 20.”
    Un client a venit si-a baut cafeaua si a pus 10 para pe farfuria cestii scriind pe zid:
„Cafeaua vine de la Yemen, drumurile sunt proaste, daca 10 para nu-ti sunt de ajuns, tine-ti gura si inchide-ti magazinul.”
Oamenii fericiti citesc si beau cafea - Agnes Martin-Lugand}

Oamenii fericiti citesc si beau cafea – Agnes Martin-Lugand

Povestea cafelei turcesti - M. Sabri Koz, Kemalettin Kuzucu

Povestea cafelei turcesti – M. Sabri Koz, Kemalettin Kuzucu

Cafeaua de dimineata - Vassa Larin

Cafeaua de dimineata – Vassa Larin

Povestea cafelei

Povestea cafelei

22 de comentarii la „O istorie romaneasca intr-o ceasca de cafea sau invers?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.