Reveria unui nou anotimp

      Uneori ma simt coplesita in fata viitorului.      Oboseala de peste an, anotimpul rece, zarva orasului imi adauga o neliniste ascunsa, ma deprima si ma face sa ma razvratesc nesabuit, chiar si impotriva celor dragi. Frenezia de peste an, s-a transformat intr-o nemaipomenita harababura, sunt inca inepuizabila, dar de o elocinta cam confuza, putin cam vehementa, insotita de gesturi largi, incat in prezenta mea simti mai degraba dorinta de a te retrage decat sa iei parte la realizarea proiectelor mele.  Trebuie sa plec departe, trebuie sa-mi iau o vacanta altfel simt ca nu numai o sa bat pasul pe loc, ba … Continuă lectura Reveria unui nou anotimpRead More →